Pandemia de Covid-19 nu este numai o criză globală de sănătate publică. Ea are implicații enorme în întreaga lume pentru democrație și drepturile omului.
Unele guverne restricționează libertățile civice, discriminează prin modul de aplicare al măsurilor legate de pandemie, limitează puterea de control a parlamentului și cetățenilor și exploatează ocazii de expansiune a puterii executive în numele luptei cu virusul. Multe guverne restricționează drepturile omului și libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea de adunare și de circulație. Dacă unele restricții pot fi justificate pe baza dreptului internațional, în principal dacă sunt legale, necesare, proporționale, pot fi revizuite și au durată limitată, este extrem de important ca ele să fie ridicate imediat ce pandemia s-a încheiat.
Îngrijorător e faptul că pandemia pare să fi devenit un pretext pentru măsuri de represiune contra vocilor critice ori din opoziție sau împotriva minorităților religioase, etnice și sexuale.
Factori de decizie, universitari, societatea civilă și jurnaliști caută modalități de a înțelege și criza și ramificațiile ei, dar și de a găsi soluții politice potrivite în acestă situație fără precedent. Însă informațiile corecte, demne de încredere și clare pot fi greu de găsit.
Lansat pe 7 iulie de International Institute for Democracy and Electoral Assistance (International IDEA) și alții care monitorizează drepturile democratice, Monitorul Global al Impactului Covid-19 asupra Democrației și Drepturile Omului urmărește să fie exact ce reiese din titlu: o platformă atotcuprinzătoare care să faciliteze accesul publicului la cunoaștere, informație, date, analize și consiliere politică referitoare la cele 162 de țări incluse în Indicii Stării Globale a Democrației ai International IDEA.
„Pandemia de Covid-19 nu ne amenință doar sănătatea publică, ci și starea democrațiilor noastre din întreaga lume”, a declarat secretarul general al International IDEA, Kevin Casas-Zamora. „Monitorul Global le oferă jurnaliștilor, factorilor de decizie și activiștilor societății civile abilitatea de a trage guvernele la răspundere prin urmărirea răspunsurilor lor politice și identificarea punctelor în care drepturile noastre elementare regresează din cauză că sunt călcate în picioare fie alegeri obișnuite, fie acțiuni civice ori presa independentă.”
„Informația demnă de încredere, corectă și clară prezentată e mai importantă ca niciodată în acestă criză. Acest monitor asigură instrumentul”, a precizat Casas-Zamora.
Platforma e produsă sub forma unui mapamond online cu legături către profiluri de țări și regiuni care conțin date și analize detaliate, precum și o evaluare care arată ce măsuri și acțiuni merită monitorizate sau reprezintă o preocupare din perspectiva democrației și drepturilor omului.
Conform Monitorului, nouă din cele 23 de țări ale Europei în curs de dezvoltare au evoluții îngrijorătoare din perspectiva democrației și drepturilor omului, care pot fi legate direct de pandemie: Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Ucraina.
În Azerbaidjan există îngrijorarea că interzicerea deplasărilor și alte măsuri dure luate de guvern riscă să devină mijloace de înăbușire a dizidențelor și de reprimare a criticilor guvernului. Acest lucru va avea un impact asupra libertățile civice și poate duce la un caracter și mai autocrat al regimului.
În Belarus președintele și guvernul au bagatelizat pericolul pandemiei și au pus la îndoială beneficiile unei carantine la scară largă. Înaintea alegerilor prezidențiale de pe 9 august, regimul a continuat reprimarea politicienilor și criticilor din opoziție, arestând dizidenți și simpatizanți ai opoziției.
În Bulgaria strategia autorităților pentru combaterea pandemiei naște temeri privind proporționalitatea măsurilor, în special referitor la protecția datelor personale și la tratamentul discriminatoriu aplicat comunităților rome.
O cauză majoră de îngrijorare este în Ungaria conducerea prin decrete a executivului, care extinde și mai mult puterea executivă, subminând mecanismele de control asupra guvernului și având potențialul de a agrava și mai mult procesul de derapaj democratic al țării.
În Polonia, unde au avut loc alegeri prezidențiale pe 28 iunie, Monitorul observă că a fost restricționată activitatea de campanie electorală din cauza pandemiei și că televiziunea publică „nu a asigurat o acoperire echilibrată și imparțială, ci a servit mai degrabă drept instrument de campanie al actualului președinte”.
În România o hotărâre a Curții Constituționale cum că nu este necesară aprobarea parlamentului pentru a se declara ori prelungi o stare de alertă trebuie să fie monitorizată pentru ca mecanismele de control asupra guvernului să nu fie slăbite și mai mult.
Aspectele îngrijorătoare constatate în Slovacia includ măsuri de carantină impuse comunităților de romi și folosirea aplicațiilor de supraveghere pentru combaterea virusului.
Consolidarea democratică din Ucraina ar putea fi afectată de pandemie. Utilizarea datelor personale fără consimțământ naște o gravă îngrijorare, în vreme ce libera exprimare trebuie să fie monitorizată, întrucât mai mulți jurnaliști au fost amenințați sau atacați în cursul pandemiei.
https://emerging-europe.com/news/monitoring-covid-19s-impact-on-democracy-and-human-rights/
Traducere: Andrei Suba
EMERGING EUROPE (Marea Britanie) – 8 iulie
