Principalele subiecte din presa internațională sunt viitorul plan de relansare european, campania electorală din Statele Unite, dar și comemorarea masacrului de la Srebrenica. Le Soir anunță că președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus stabilirea bugetului 2021-2027 al UE la 1.074 miliarde de euro, în ușoară scădere față de propunerea din februarie (1.094 miliarde), și păstrarea fondului de relansare de 750 de miliarde de euro conform cheii de repartiție între împrumuturi și subvenții propuse de Comisie. ”Pentru a convinge țările cele mai reticente din punct de vedere bugetar – Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia, Michel propune să se mențină reducerile de care beneficiază aceste țări la contribuția lor la bugetul UE”, mai precizează cotidianul belgian.
Austria, Olanda, Danemarca și Suedia se numără printre cei mai mari contribuabili la bugetul blocului și, în general, se opun planurilor ce implică mari cheltuieli – reamintește Reuters, care precizează că cele patru țări s-au împotrivit ideii ca fondul să conțină subvenții, optând doar pentru împrumuturi. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung că ajutoarele prevăzute de planul de relansare ar trebui să revină în special țărilor sărace ale Uniunii. ”Simțul dreptății îmi spune: dacă noi vom cheltui atâția bani în UE, circa 500 de miliarde, aceștia ar trebui să meargă în primul rând la cei mai săraci dintre săraci”, a declarat Kurz, fără a specifica vreo țară anume, dar subliniind că „acordarea de ajutor financiar ar trebui cuplată cu condiții legate de destinația banilor: măsuri ecologice, digitalizare și „reforme de sprijin”. Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat la postul public de radio că va face uz de dreptul de veto în legătură cu planul de relansare UE dacă acesta va fi condiționat de respectarea statului de drept, anunță RAINEWS. Orban se pregătește să aprobe o rezoluție votată în Parlamentul Ungariei săptămâna viitoare, prin care obligă guvernul să voteze bugetul european numai dacă procedura articolului 7 împotriva Ungariei în Consiliu este oprită și dacă viitoarea finanțare nu va fi condiționată de respectarea statului de drept. „Dacă finanțarea pentru salvarea economiei europene este condiționată ideologic, nu va exista nicio renaștere a economiei, și nici măcar un buget al UE”, a mai spus premierul ungar, citat de Rainews.
Pe aceeași temă, Jornal Economico reamintește că, în conformitate cu previziunile Comisiei Europene, economia UE va trece printr-o recesiune mai profundă decât s-a prevăzut inițial. ”Tocmai această revizuire în jos ar putea ajuta țările din UE să ajungă la un acord cu privire la stimulentele de aplicat. Altfel spus, acest pesimism ar putea deveni un agent care înlesneşte consensul”, crede publicația economică portugheză. Rămânem în sfera economică de pe Bătrânul Continent cu o știre publicată de Euronews: ministrul irlandez de finanțe, Paschal Donohoe, preia conducerea Eurogrupului. Interesant este faptul că, înainte de vot, Franța anunțase că susține candidatura spaniolei Nadia Calviño, care beneficia şi de sprijinul Germaniei. Dar irlandezul Donohoe a beneficiat de reputația sa de excelent manager, precum și de sprijinul țărilor care, precum Olanda, nu o doreau pe candidata spaniolă, temându-se că acest lucru ar submina rigoarea bugetară susținută de Haga și de țările așa-numite „frugale”. Irlandezul Paschal Donohoe se află la cârma finanțelor Irlandei din 2017; ministrul de centru-dreapta și-a readus țara pe calea bugetară corectă după o recesiune severă, înainte ca pandemia să o bulverseze, mai precizează Euronews.
Dincolo de Ocean, lupta electorală devine acerbă. Sub titlul ”Partidul Republican este tot mai dezbinat în privința lui Trump”, USA Today publică o analiză în care arată că doar cu câteva săptămâni înainte ca președintele Donald Trump să primească nominalizarea din partea partidului său, dezbinarea în sânul republicanilor se adâncește. “Există un real dezacord între președinte și partid cu ocazia acestor alegeri“, declară Alex Conant, strateg al Partidului Republican. ”Unii congresmeni s-au îndepărtat tot mai mult de Trump din cauza problemelor demonstrate de administrația sa, de la tonul pe tema rasismului la purtatul măștilor în timpul pandemiei și la rapoartele birourilor de informații legate de un program sprijinit de Rusia destinat trupelor americane din Afganistan”, scrie USA Today, care mai precizează că este o situație nouă, deoarece până acum Trump s-a bazat pe unitatea partidului în privința unor probleme precum eventuala sa demitere sau ancheta fostului consilier special Robert Mueller pe tema Rusiei.
Contracandidatul democrat la prezidențialele din SUA, Joe Biden, a prezentat plan îndrîzneț de relansare economică a Statelor Unite, consemnează publicația belgiană Le Vif. Biden a promis să injecteze 700 de miliarde de dolari pentru a relansa producția americană după criza de coronavirus, un plan care se opune programului economic al lui Donald Trump, adversarul său la alegerile prezidențiale din noiembrie. Le Vif precizează că programul combină investițiile în industria națională și în cercetare, o independență față de furnizorii străini, un ajutor pentru întreprinderile mici și o mai mare libertate pentru angajați de a adera la un sindicat. La rândul său, cotidianul brazilian Folha Online scrie că Biden lansează un plan economic cu ochii aţintiţi asupra alegătorilor care susțin naționalismul lui Trump. Supranumită „Build Back Better”, propunerea lui Biden încearcă să atragă alegătorii care îl susțin pe Donald Trump pe baza performanțelor economice bune din ultimii ani – înainte de impactul pandemiei noului coronavirus – și a discursului naționalist al președintelui, condensate în sloganul „make America great again”.
Spicuim din paginile publicațiilor europene referiri la masacrul de la Srebrenica. ”O rană care rămâne deschisă de 25 de ani” – este titlul sub care El Periodico reamintește de genocidul din Bosnia-Herțegovina comandat de Ratko Mladic și soldat cu moartea a peste 8.000 de oameni în 1995. Editorialistul cotidianului spaniol reamintește că, un sfert de secol mai târziu, condamnarea vinovaților are un rezultat evaziv. Cei doi înalți oficiali responsabili de masacru, liderul politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, și executantul direct al operațiunii, comandantul Ratko Mladic, au fost condamnați la închisoare pe viață. Cu toate acestea, ei sunt doar vârful aisbergului. Zeci dintre cei implicați au scăpat de condamnare, deoarece autoritățile sârbe continuă să refuze să recunoască masacrul de la Srebrenica drept genocid. O altă publicație spaniolă, La Razon, subliniază că la Srebrenica s-a produs, sub ochii întregii lumi, ultimul genocid european. Negarea este încă unul dintre elementele care preocupă cel mai mult comunitatea internațională – și în special pe toţi cei afectaţi, notează la rândul său ziarul Oslobodjenje, de la Sarajevo. Europa, atunci și acum, a fost acuzată că a întors spatele acelui masacru. „Genocidul de la Srebrenica este o parte tragică a istoriei noastre comune europene. Ceea ce s-a întâmplat atunci, prin lipsa de reacție a căștilor albastre, și ulterior, prin estomparea vinovățiilor, reprezintă un stigmat pentru comunitatea europeană, care durează de un sfert de secol”, conchide publicația bosniacă./rlambru/czaharia/sdm2
R. Lambru, Agenția de presă RADOR
