Evoluția și complicațiile pandemiei de Covid-19 continuă să domine paginile presei internaționale, în vreme ce publicațiile europene, în special, se arată preocupate și de rezultatul alegerilor prezidențiale din Polonia și de protestele antiguvernamentale din Bulgaria.
Ziarul britanic The Guardian face în editorialul său un rezumat al situației crizei sanitare mondiale, concluzionând că pandemia este în plin avânt. „Covid-19 accelerează la nivel global”, inclusiv „în țări până acum puțin atinse și în cele care sperau că au trecut deja de ce e mai greu”. „A fost nevoie de trei luni pentru a se îmbolnăvi primul milion de oameni – dar numai o săptămână pentru a se înregistra ultimul milion de cazuri din cele aproape 13 milioane raportate acum la nivel global. Bilanțul deceselor a trecut de o jumătate de milion și crește rapid.” America Latină a ajuns pe locul doi după Europa ca număr de decese, informează și BBC, în vreme ce altă publicație britanică, The Telegraph, avertizează cu privire la o „urgență ascunsă a educației”: aproape 10 milioane de copii din întreaga lume nu se vor mai putea întoarce „niciodată” la școală în urma pandemiei din cauza reducerilor bugetare și a creșterii sărăciei, care-i va obliga să muncească pentru a-și sprijini familia. O veste bună vine de la agenția rusă Tass, conform căreia „vaccinul împotriva coronavirusului ar putea fi pus în circulaţie pentru populaţie la jumătatea lunii august”; el se află acum în a doua fază de testare, care se va încheia luna aceasta, și ar trebui să asigure o imunitate de cel puțin doi ani.
În contextul în care în Uniunea Europeană continuă dezbaterea aprinsă pe marginea planului de redresare de 750 de miliarde de euro, The Financial Times îl critică în editorialul său pe premierul olandez Mark Rutte, liderul informal al celor „patru frugali” care opun rezistență ajutoarelor UE sub formă de subvenție, preferând împrumuturile, și vor să le condiționeze de adoptarea unor reforme. „În mintea lui, un veto național reprezintă prețul democratic al solidarității. Dar ideea ca parlamentul olandez să le dicteze termeni celor italian ori spaniol e profund nedemocratică. Condiționarea ajutorului de criză de reforme complexe și controversate impuse din exterior ar fi o greșeală costisitoare de pe urma căreia toți europenii ar avea de pierdut”, avertizează ziarul financiar britanic.
Trăim într-un „film de groază, avându-l pe Donald Trump în rolul principal” titrează peste ocean The New York Times, plângându-se că pandemia scapă de sub control în SUA. „Politizarea acestui virus, datorată lui Trump, a fost cea care a dus la apariția unor noi cazuri în țară, într-un moment când alte țări dezvoltate au putut reduce numărul cazurilor. Din cauza lui Trump, America raportează acum 3,2 milioane de cazuri și aproape 134.000 de morți, și sunt puține semne sau speranțe ca lucrurile să se rezolve curând.”
Cu critici similare se confruntă și premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de publicația israeliană de limbă engleză The Jerusalem Post de slaba gestionare nu numai a crizei sanitare, dar și a strategiei de amortizare a șocului economic. „În schimb, premierul nostru și-a petrecut criza formând cel mai extravagant guvern din istoria Israelului – un incredibil număr de 36 de miniștri și 16 vice-miniștri – și, cel mai scandalos, dedicându-și energia obținerii unei scutiri fiscale de aproape 1 milion de shekeli în interes personal.”
Nu-i scapă presei internaționale nici recrudescența pandemiei în România, al cărei „curs ascendent contrastează mult cu scăderea lentă dar constantă a numărului de cazuri noi din Europa de Vest”, constată EUobserver. Portalul european remarcă și luptele politice care complică situația, notând că opoziția social-democrată e în general în favoarea ridicării restricțiilor, în vreme ce guvernarea liberală și președintele Klaus Iohannis sunt în favoarea menținerii lor. Site-ul elen Mono News consideră chiar că „haosul din România a propagat virusul în Balcani”. Iar cauza haosului „este eşecul de a controla comportamentul populaţiei, din pricina unui vid existent în legislaţie”, citându-l pe ministrul sănătăţii Nelu Tătaru. Iar „marea problemă este că, chiar şi dacă guvernul reușește să învingă populismul și opoziția, ceea ce se întâmplă în aceste zile va lovi sistemul de sănătate peste aproximativ două săptămâni”.
Conform postului France 24, „polonezii l-au desemnat duminică pe candidatul naționalist conservator Andrzej Duda la președinția Poloniei. Personaj-cheie al partidului conservator aflat la putere, a câștigat cu un scor strâns victoria în fața primarului Varșoviei, eurofilul și liberalul Rafal Trzaskowski, după o campanie foarte dură. El își datorează victoria la mustață prețiosului sprijin al guvernului și al presei publice controlate de putere”. Și EUobserver consideră că a fost „o bătălie electorală pe muchie de cuțit, care a divizat țara în două”. „Victoria lui Duda îi conferă în continuare guvernului PiS control asupra principalelor instituții politice, permițându-i să erodeze și mai mult independența justiției și mecanismele politice de control și echilibru și să-și continue luptele cu UE. Un scrutin care a fost vital pentru viitorul Poloniei și pentru relația ei cu UE.” Alegerile de duminică au fost marcate și de o prezență foarte mare la urne pentru această țară – 67,9%, mai mare decât cea din primul tur (64,4%), remarcă săptămânalul german „Der Spiegel”. Pentru cotidianul francez Le Figaro, „rezultatul celei de-a doua runde e decisiv pentru viitorul guvernului PiS, pe care detractorii săi îl acuză că restrânge libertățile democratice dobândite în urmă cu trei decenii odată cu căderea comunismului”. Iar cu un rezultat atât de strâns, „Polonia se trezește în faţa unui trist câmp de luptă, cu ambele părți înfrânte, pentru că nimeni nu poate revendica victoria”.
„Bulgarii manifestează contra guvernului a patra noapte consecutivă”, titrează ziarul elvețian Le Temps, explicând că „manifestațiile au început joi la Sofia, împotriva perchezițiilor ordonate de parchet și făcute de polițiști înarmați și procurori la sediul președinției. Ele au fost interpretate de manifestanți ca un atac contra președintelui Rumen Radev, susținut de socialiști. Radev, foarte critic față de guvernul conservator, l-a acuzat sâmbătă că are «caracter mafiot» și a cerut demisia prim-ministrului Boiko Borisov”. Dar guvernul nu intenționează să demisioneze, a confirmat un vicepremier bulgar pentru publicația Dnevnik, precizând că partidul de guvernare „GERB nu are în vedere variante de formare a unui nou guvern în actualul parlament și e deosebit de sceptic față de ideea unui cabinet de experți, deoarece în astfel de configurații nu este clar cine poartă responsabilitatea politică. El a reiterat teza premierului Boiko Borisov, potrivit căreia actuala coaliție este singura configurație guvernamentală posibilă pe care acest parlament o poate emana”. Cotidianul Le Monde reține că percheziţiile de la președinție sunt „interpretate de opoziție ca o declarație de război împotriva președintelui” și că mii de protestatari au defilat scandând „mafie”, „asasini” și „demisie” la adresa guvernului și au protestat contra „violenței poliției”. Le Monde citează și un apel lansat de șeful statului bulgar: „S-a format un consens național anti-mafia. Europa nu are dreptul să îşi întoarcă privirile de la Bulgaria. UE are nevoie de o Bulgarie democrată”.
Andrei Suba, RADOR
