Particule din microplastic proiectate în aer prin transportul rutier ar putea polua oceanele la fel de mult ca cele venite din râuri, conform unor modele prezentate marți. Mulți cercetători au identificat prezența microplasticului sub toate formele sale în cele patru colțuri ale oceanelor, până în Groapa Marianelor, cea mai mare adâncime acvatică de pe Terra, şi până la ghețarii cei mai înalți.
În timp ce producția de plastic continuă să crească, un nou studiu publicat în „Nature Communications” încearcă pentru prima dată să estimeze cantitatea particulelor de plastic provenite din traficul rutier (fricțiunea pneurilor pe drum și utilizarea frânelor), apoi dispersate în aer și redepuse în alte locuri datorită curenților atmosferici.
Cercetătorii au evaluat cantitatea acestor particule derivate din industria petrolieră (etilenă, propilenă) produse prin transport rutier, combinate cu simulări ale circulației atmosferice.
În opinia lor, o treime din aceste microplastice aeriene provenite de pe drumuri (în jur de 50.000 de tone, cu o gamă de incertitudine între 40.000 și 100.000 de tone) sfârșesc în ocean, în fiecare an, față de 65.000 de tone de microplastice aruncate în mare de râuri. Chiar dacă ei notează lipsa datelor de pe teren, le pot valida modelele. Potrivit studiului, o parte importantă a acestei poluări, transportată prin aer, este probabil să își încheie parcursul în zona arctică, unde particulele colorate care absorb mai multe raze de soare decât zăpada albă ar putea avea un impact asupra topirii gheţarilor./rcostea/vdraguta
(www.lefigaro.fr – 15 iulie)
