„Toate luminile reflectoarelor sunt aţintite asupra Balcanilor”, constată cotidianul italian Il Giornale, explicând că „un al doilea val clasic a lovit toată zona balcanică, inclusiv în acele state în care coronavirusul era în regres”. „Aici, de-a lungul coloanei vertebrale estice a Europei, coronavirusul a început să se răspândească mai repede ca niciodată, infectând sute de oameni și creând focare periculoase. Părea că virusul de-abia atinsese țările estice și că cea mai mare parte a pandemiei se răspândise în Europa continentală. Până la urmă, lucrurile nu au rămas așa, deoarece în timp ce în Italia, Spania și Franța situația revine încetul cu încetul sub control, în Balcani, curba epidemiologică a reizbucnit”, mai scrie Il Giornale. În aceste condiţii, La Repubblica vorbeşte despre posibilitatea introducerii unor ţări precum România, Croația, Bulgaria și Serbia, pe lista neagră pe care se află în prezent 13 state cu interdicţie de a intra în Italia. New York Times notează că Austria a interzis deja zborurile din șase țări din Balcanii Occidentali, precum şi din România, Bulgaria, Moldova și Egipt. Înrăutăţirea situaţiei epidemiologice în Balcani provoacă îngrijorare şi în Grecia unde, potrivit ziarului To Vima, epidemiologii vorbesc chiar şi de posibilitatea închiderii graniţelor pentru turiştii români şi bulgari, măsură ce a fost luată deja pentru turiştii sârbi. Perspectiva îi îngrozeşte pe hotelierii din nordul Greciei, care potrivit publicaţiei online Voria, vorbesc deja despre „o hemoragie economică iremediabilă” din cauza valului de anulări efectuate de turiştii din Balcani după introducerea obligativităţii prezentării la graniţă a unui test PCR negativ pentru coronavirus. Sub titlul „Balcanicii – turiştii noştri veseli”, Athens Voice prezintă o descriere destul de acidă a profilului acestui tip de turişti, chiar dacă, în final, îşi exprimă recunoştinţa pentru prezenţa lor salvatoare pentru turismul din nordul Greciei,. „Puţinii români care îşi fac acum vacanţele în Thassos au toate caracteristicile turistului balcanic mediu: bani puţini, multe provizii încărcate în portbagaje, multă voie bună şi un fel de recunoştinţă pentru norocul sau viaţa care le-a permis şi anul acesta, în ciuda greutăţilor, să se afle câteva zile la malul mării. Copiii lor fac ture prin apă entuziasmaţi, se joacă cu găletuşele, mănâncă ascultători chipsurile pe care părinţii le scot, deloc discret, din genţile uriaşe de plajă la toate beach-barurile din insulă. La beach baruri părinţi comandă doar cafele şi bere – mâncarea o aduc de obicei cu ei, dacă vin pentru o vacanţă scurtă de trei zile sau o cumpără de la supermarket. Preţurile, chiar şi la supermarket li se par astronomice pentru că alimentele de bază sunt mult mai ieftine în Bulgaria, România şi Serbia”, scrie Athens Voice. Dezaprobând obiceiul turiştilor din Balcani de a lăsa gunoaie pe plajă, autoarea articolului constată că „în ciuda indiferenţei lor pentru curăţenia plajelor”, „veselia pe care o emană îi face deosebit de populari” în regiune. Şi comportamentul turiştilor germani se află sub lupă în această perioadă, de data aceasta în Spania. După ce primii turişti au fost primiţi cu mare pompă în urmă cu o lună în Mallorca pentru redeschiderea sezonului, lipsa de control de la petrecerile ilegale din weekendul trecut determină autorităţile să-şi dorească să îi vadă plecaţi, scrie Diario de Noticias. Potrivit cotidianului portughez, chiar ministrul german al sănătăţii „ a arătat cu degetul cu multă vehemenţă către grupurile de turiști germani care în acest weekend au avut comportamente periculoase în Insulele Baleare”. În înregistrările video și fotografiile distribuite rapid pe rețelele de socializare se pot vedea aglomerații mari de persoane care petrec, trecându-şi unii de la alţii sticle cu alcool și pahare, fără a respecta nicio măsură de stopare a contaminării. Cotidianul spaniol La Vanguardia exprimă temerea autorităţilor că acest comportament ar putea provoca noi focare de COVID-19 într-o comunitate care a reușit până acum să înregistreze cea mai mică incidență din Spania. Pentru a pune capăt acestor petreceri ilegale, autoritățile au înăsprit vigilența și au aprobat recent un regim dur de sancţiuni, cu amenzi de până la 600.000 de euro pentru organizatori și între 3.000 și 60.000 de euro pentru participanți, mai scrie La Vanguardia.
Vara se anunţă fierbinte şi în plan social şi politic. Franţa şi-a sărbătorit Ziua Naţională printr-un val de proteste marcate de violenţe, incendii, explozii şi altercaţii, notează La Libre Belgique. În acest context de tensiune socială, preşedintele francez promite alte 100 de miliarde de euro pentru planul de relansare a economiei franceze, anunţă Bloomberg, în timp ce Les Echos vorbeşte despre „planul lui Emmanuel Macron de a salva locurile de muncă pentru tineri”, prin care ar urma să se creeze 200.000 de locuri în învăţământul superior pentru cei care doresc să-şi continue studiile, 300.000 de proiecte și contracte de inserție pentru tineri şi 100.000 de posturi în serviciile civile.
La rândul ei, „Bulgaria trece prin cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimii șapte ani, pe fondul amplificării unei crize a corupției care a expus modul în care oligarhii şi-au exercitat controlul asupra unor instituții vitale ale statului, cum ar fi cele judiciare și cele din aparatul de securitate”, constată Politico. Nemulţumirea protestatarilor bulgari se răspândeşte în tot mai multe locuri din ţară, cotidianul bulgar Sega vorbind deja despre 16 oraşe cuprinse de proteste. Revendicările au fost peste tot la fel ca la Sofia – împotriva partidului de guvernământ GERB, a premierului Boiko Borisov, a procurorului general Geshev și, în general, împotriva mafiei din stat, explică ziarul bulgar, care reţine şi scena arderii unui portret printat al premierului Borisov la protestul din oraşul Stara Zagora. Euronews aminteşte că protestele au început după ce Hristo Ivanov, un politician al partidului de centru-dreapta „Bulgaria democrată” a încercat să ajungă pe o plajă de pe coasta Mării Negre, dar a fost oprit de câţiva ofițeri ai Serviciului Național de Protecție (NSO), care păzeau vila unui fost lider al partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), Ahmed Dogan. Ivanov a acuzat guvernul lui Borisov că i-a permis lui Dogan, perceput ca unul dintre cei mai puternici oameni din Bulgaria, să ocupe proprietatea publică și să folosească banii contribuabililor pentru a-şi oferi securitate, în ciuda faptului că nu a ocupat niciun post oficial. Climatul tensionat a escaladat şi mai mult pe 9 iulie, când procurorii bulgari au efectuat o percheziţie la biroul preşedintelui Rumen Radev, în timpul căruia au fost arestați doi membri ai administrației prezidenţiale. Observând reacţiile pe plan extern, Politico titrează: „Statele Unite îi susțin pe protestatarii din Bulgaria, în vreme ce liderii UE tac mâlc”. „Borisov este un aliat-cheie al cancelarului german Angela Merkel, iar liderii UE au evitat orice critică la adresa lui în ultimele zile, în ciuda amplificării scandalului”, comentează Politico, remarcând totodată că nici „declarația ambasadei americane nu face referire explicită la revendicările protestatarilor privind demisia lui Borisov și a lui Geshev”, ci doar îşi exprimă simpatia faţă de protestari. „Noi susținem poporul bulgar în contextul în care voi pledați pașnic pentru o încredere mai mare în sistemul vostru democratic și promovați statul de drept în Bulgaria”, se arată în declaraţia Ambasadei SUA la Sofia. Politico aminteşte totodată că „relațiile americano-bulgare sunt delicate. Cele două țări sunt aliate în cadrul NATO, iar America a făcut exerciții comune cu forțele bulgare, însă Washingtonul este concomitent îngrijorat de profundele legături istorice ale țării cu Moscova și de tergiversarea diversificării surselor de aprovizionare cu energie pentru diminuarea dependenței de Rusia”.
RADOR- Carolina Ciulu
