Alianţa Social Democrată din Macedonia de Nord a câştigat alegerile parlamentare, care s-au încheiat ieri – transmite agenţia de ştiri maghiară, MTI. Cu toate acestea, înaintea formării guvernului urmează negocieri dificile, având în vedere că niciunul dintre partide ori formaţiuni politice nu deține majoritatea absolută în parlament. După toate probabilităţile partidele minorităţii albaneze vor decide cine va conduce ţara în următorii patru ani.
După prelucrarea a 95% din voturi, Alianţa Social Democrată Macedoneană (SDSM), condusă de fostul prim-ministru Zoran Zaev, a obţinut 35,85% din sufragii, depăşind cu doar 1,5 procente Organizaţia Revoluţionară din Macedonia Interioară – Partidul Democrat al Unităţii Naţionale Macedonene (VMRO-DPMNE) care a primit 34,49% din voturi. Cea mai mare organizaţie a albanezilor din Macedonia de Nord, Alianţa Democratică pentru Integrare s-a clasat pe locul trei cu 12%, devansând cealaltă formaţiune a albanezilor, Uniunea Albanezilor, care a totalizat 8,8% din voturi. Rata de participare, conform ultimei comunicări înainte de închiderea urnelor, a fost de 50,8% – care este mai mică decât cea de la alegerile precedente. Pe listele electorale au fost trecuți 1,8 milioane de cetăţeni. Comisia Electorală nu a publicat date privind numărul de mandate obţinute de fiecare partid în legislativul macedonean, care are 120 de locuri.
După închiderea urnelor la orele 21, pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale a fost atacată de hackeri. Oliver Derkovski – conducătorul instituţiei – a declarat pentru presă că atacul a fost îndreptat către pagina de web pe care au fost afişate rezultatele, dar nu a creat perturbări în numărarea voturilor, pentru că serverul central al comisiei electorale centrale a rămas neatins. Numărarea voturilor a fost transmisă în direct pe canalul de YouTube. Pagina web a comisiei a fost remediată după trei ore, când s-a ajuns la prelucrarea a 70% din voturi. Atunci SDSM avea un avantaj de un procent şi Zoran Zaev a anunţat victoria în alegeri a social-democraţilor. Vorbind în faţa simpatizanţilor, Zaev a promis reforme rapide, îmbunătăţirea şanselor ţării pentru integrarea europeană şi întărirea economiei. Preşedintele SDSM a devenit prim-ministru la data de 31 mai 2017. Principalul său program electoral a fost integrarea ţării în Uniunea Europeană. În acest scop a fost modificat numele ţării, pentru a convinge Grecia să nu uzeze de dreptul său de veto. Cu toate acestea, anul trecut în luna octombrie Comisia Europeană – din cauza unor obiecţii formulate de Franţa, Danemarca şi Olanda – nu a început negocierile de aderare. Prima victimă a eşecului din octombrie a fost Zoran Zaev, fostul prim-ministru al Macedoniei de Nord, deşi tocmai el a fost cel care a reuşit să convingă parlamentul şi populaţia să accepte schimbarea denumirii ţării din Macedonia în Macedonia de Nord, realizând deblocarea situaţiei tensionate cu Grecia (şi în Grecia există o regiune, care poartă numele de Macedonia). După summit-ul din octombrie, Zaev şi-a dat demisia şi au fost convocate alegeri anticipate care ar fi trebuit să aibă loc în luna aprilie – dar din cauza pandemiei de coronavirus au fost organizate doar acum. În luna martie a acestui an însă, Comisia Europeană a aprobat demararea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.
Potrivit observatorilor, alegerile au avut loc într-un climat liniştit, fără incidente semnificative. Organizatorii s-au străduit ca alegătorii să respecte prevederile speciale pentru prevenirea răspândirii infecţiei de coronavirus. Tocmai din cauza pandemiei votarea a durat trei zile pentru ca aglomeraţia să fie evitată. Tot din acest motiv, miercuri a fost prelungit timpul votării cu două ore pentru ca toţi cetăţenii care s-au adunat la secţiile de votare să poată să voteze.
Comentatorii politici sunt de acord că nicio forţă politică nu poate forma guvernul fără sprijinul organizaţiilor minorităţilor albaneze. Aceştia în mod tradiţional sunt mai aproape de SDSM, având în vedere că politica VMRO-DPMNE are accente naţionaliste. Astfel social-democraţii au prima şansă pentru continuarea guvernării. Principala forţă a opoziţiei VMRO-DPMNE a fost la guvernare până în anul 2017. Fostul lider al partidului, Nicola Gruevski a avut o linie politică autoritară, conservatoare. Presa independentă l-a acuzat pe Gruevski de intenţia de a influenţa justiţia, de limitare a libertăţii presei şi de corupţie. După pierderea puterii s-a început urmărirea penală împotriva lui Gruevski pentru fapte de corupţie, însă acesta a fugit în Ungaria, unde a primit azil politic.
Székely Ervin, Rador
