Presa internaţională observă cu îngrijorare divizările la nivel european accentuate de lungile negocieri pe tema Fondului de Relansare Economică. „Două viziuni asupra Uniunii Europene: noua Ligă Hanseatică împotriva Prietenilor coeziunii”, titrează Noticias de Navarra, detaliind că aşa-numiţii frugali, susţinători ai austerităţii, se opun intereselor celor care, precum Spania, apără solidaritatea transnaţională în Europa și mutualizarea datoriilor ca formulă de ieșire din criza Covid-19. Între cele două părți se află axa franco-germană, cu istoria sa de fondare a proiectului european comun și cu puterea dată de un sfert din populația și din PIB-ul UE”, mai scrie cotidianul spaniol, atenţionând că de capacitatea de negociere a axei franco-germane „depinde viitorul Europei în aceste momente critice prin care trecem”. „Un summit înverşunat care reliefează deficitul de încredere între lideri”, remarcă The Guardian, în timp ce The Telegraph constată că Olanda a luat locul Marii Britanii pe post de generatoarea nr. 1 de probleme în cadrul blocului comunitar. Sub titlul „Summitul-haos este sfârșitul unei iluzii a UE”, Die Welt consideră că „după acest summit Europa nu va mai fi ca înainte”. „Negocierile, care alunecă tot mai mult pe panta disputelor și acuzațiilor, arată mai clar decât ar fi nevoie cât de adânci au devenit fisurile care străbat Europa, la fel și faptul că statele Europei nu mai sunt unite în privința proiectului european”. „Negociatorii lipsiți de compromis din statele nordice, în frunte cu olandezul Mark Rutte, au contribuit din plin în rundele plenare și în discuțiile neoficiale din zilele trecute la ieșirea tot mai mult în evidență a acestei realități incomode. Scandinavii și europenii occidentali vor o Europă care coordonează, care își pune la punct membrii și care, prin intermediul unor reguli comune bune și un vot strâns, obligă statele să devină permanent mai bune: mai competitive, mai prietenoase față de mediu, mai corecte”. Pe de altă parte, „în sudul și sud-estul Europei această atitudine se lovește de o neînțelegere totală. Acolo solidaritatea europeană exprimată prin miliarde de euro este indispensabilă atât pentru a menține la suprafață economiile naționale care suferă de pe urma crizei coronavirusului, cât și pentru a-i convinge pe oameni că mai merită să facă parte din UE. Dintr-odată faptul că banii nu mai trebuie să fie liantul care unește Europa este în multe capitale de neconceput, iar în această privință cele două părți nu vor ajunge la un consens”, conchide Deutsche Welle. Totuşi, revista Foreign Policy vede şi vești bune pentru viitorul Europei. Potrivit unui sondaj, 63% dintre europeni cred că pandemia a demonstrat necesitatea unei mai mari cooperări europene, mai ales atunci când vine vorba despre înfruntarea unor pericole globale. Les Echos propune şi o soluţie concretă prin care blocul european să-şi dezvolte resurse proprii: crearea unor taxe continentale pentru giganții internetului, industriile poluante sau companiile concurente din Asia deloc preocupate de protecţia mediului. Însă şi în acest caz întrebarea care rămâne este dacă „vor ști, în sfârșit, statele membre să-și asume responsabilitățile în acest domeniu dincolo de interesele lor naționale pe termen scurt?”, conchide ziarul francez.
În contextul temerilor referitoare la un al doilea val în criza coronavirusului, speranţele se îndreaptă spre noul vaccin testat pe voluntari la Universitatea Oxford care, potrivit The Telegraph, „este sigur şi induce o reacţie imună”. Pentru validarea rezultatelor mai este nevoie de un studiu pe eșantioane mult mai mari de populație, explică BBC, în timp ce The Guardian anunţă că au început deja studii pe scară largă în Brazilia și Africa de Sud, unde ratele de infectare sunt încă ridicate, ceea ce va permite să se evalueze dacă persoanele vaccinate sunt mai puțin susceptibile să contracteze coronavirusl decât cele nevaccinate. Cercetării încearcă totuşi să tempereze entuziasmul, subliniind pentru revista Lancet că „mai este multă muncă de făcut până când se va putea confirma că vaccinul nostru va ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19”.
Dincolo de problemele medicale grave pe care le generează, criza coronavirusului reuşeşte să evidenţieze o serie de disfuncţionalităţi şi să provoace noi disensiuni la nivel global. Astfel, potrivit secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Gutteres, citat de Le Vif, coronavirusul dezvăluie „fragilitatea lumii noastre inegale”, lovindu-i în primul rând pe „cei mai vulnerabili”, existând riscul ca „încă 100 de milioane de oameni să cadă în sărăcie extremă”. De aceea într-un interviu pentru Euronews, Guterres pledează pentru un pachet de susţinere economică echivalent cu peste 10% din economia globală. „Cele mai dramatice situații pe care le vedem în lume sunt cele în care guvernele populiste nu au fost capabile să facă față în mod eficient situației de urgență, iar eu sper ca atunci când pandemia se va atenua și va trebui să reconstruim, oamenii să simtă că avem nevoie de unitate, de solidaritate, de cooperare internațională. Avem nevoie de guvernanță globală, cu instituții multilaterale mult mai puternice decât astăzi”, susţine secretarul general al ONU pentru Euronews.
La nivel european, La Repubblica vede instituirea unei noi „cortine de fier”, care „divide țări prietene și aproape surori în imaginația colectivă: țările comunității nordice”, pe care „Covid 19 a reuşit să le divizeze pentru prima dată în istoria lor”. Politica de a refuza orice lockdown decisă de guvernul suedez a produs consecințe înspăimântătoare și, prin urmare, teroarea contagiunii a determinat Norvegia și Finlanda să închidă graniţele cu Suedia, explică ziarul italian. Cifrele sunt grăitoare, prin lockdown şi alte restricții severe, Norvegia, cu 4,5 milioane de locuitori, a ieşit din prima fază a coronavirusului cu 252 de morți, sau aproximativ 4,6 la 100 de mii de locuitori, în timp ce Suedia, cu 10 milioane de locuitori, concentrându-se pe libera alegere a cetățenilor responsabili și sperând în imunitatea de turmă, a avut 5.500 de decese, cifră care continuă să crească, adică circa 252 de decese la 100 de mii de locuitori, mai explică La Repubblica.
Şi Austria a decis intensificarea controalelor la graniţele balcanice, apelând chiar la ajutorul armatei în acest scop, notează Euronews, detaliind că soldaţii și polițiștii controlează autovehiculele și sănătatea tuturor pasagerilor. „Motivul consolidării controalelor la frontiere este pur și simplu dictat de creșterea numărului de cazuri în țările din Balcanii de Vest și, în definitiv şi de creșterea cazurilor din Austria”, explică un militar pentru Euronews.
În privinţa situaţiei din România, ziarul elen Creta Post constată că prin numărul de cazuri înregistrate în insulă, românii deţin primul loc în ceea ce priveşte cazurile venite din străinătate, ocupând în acest moment locul întâi pe lista periculozităţii în rândul turiştilor străini care vin în Creta. În fine, cotidianul cipriot Phileleftheros anunţă că România şi Luxemburgul au fost retrogradate în categoria C de ţări cu risc epidemiologic sporit, ai căror cetăţeni vor avea acces limitat în Republica Cipru, începând cu data de 23 iulie.
(Carolina Ciulu – RADOR)
