Presa internaţională a comentat pe larg Summit-ul Uniunii Europene, care s-a prelungit cu aproape trei zile. Motivul pentru care negocierile s-au realizat într-un timp record de lung a fost desigur miza uriaşă a dezbaterilor. Era vorba despre împărţirea unei sume de 750 de miliarde de euro destinată contracarării efectelor pandemiei de coronavirus, plus adoptarea bugetului multianual, care astfel s-a ridicat la suma de 1800 de miliarde.
Discuţiile câteodată foarte tensionate au scos însă la iveală diferenţe politice majore între ţările bogate şi sărace, autocrate şi democrate, estice şi vestice, nordice şi sudice. Interesele contradictorii au creat două fronturi majore: primul între ţările numite cele patru austere (în unele publicaţii: zgârcite), Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia. Acestea au dorit ca raportul dintre creditele nerambursabile şi cele rambursabile să se schimbe în favoarea celei din urmă, astfel încât ţările care plătesc o contribuţie mai mare la UE decât cea pe care o primesc de acolo, să beneficieze de o compensaţie pentru efortul lor financiar mai mare.
Un alt front s-a conturat între Polonia, Ungaria, sprijinite de Cehia, Slovenia şi ţările occidentale. Primele ar fi dorit să elimine din textul hotărârii prevederea care stipula că acordarea banilor este condiţionată de respectarea de către statul membru a principiilor statului de drept.
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a subliniat că soluţia găsită de liderii UE este una tipică pentru comunitatea europeană: compromisuri reciproce, definiţii neclare, amânarea sau transferarea unor decizii către nivelurile inferioare, ca fiecare parte să se poate declara câştigătoare. Charles Michel, preşedintele belgian al Consiliului Uniunii Europene s-a bucurat că summit-ul s-a încheiat cu o înţelegere. Pentru el ar fi fost un eşec personal dacă primul summit pe care l-a condus în mandatul său abia început s-ar fi terminat fără un acord. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen poate să fie mulţumită, pentru că modificarea raportului dintre credite rambursabile şi nerambursabile s-a realizat la propunerea sa, astfel Comisia şi-a păstrat prestigiul şi influenţa.
La fel, cei patru austeri au avut satisfacţia că suma acordată sub formă de sprijin s-a diminuat, de la 500 de miliarde la 390 de miliarde de euro. Şi premierul maghiar Orbán Viktor a sărbătorit, pentru că pasajul referitor la statul de drept a fost ameliorat, procedura de verificare nu este specificată în documentul final. Oponentul principal al lui Orbán, prim-ministrul olandez Mark Rutte a fost şi el mulţumit deoarece criteriul statului de drept nu a fost eliminat din text. „Chiar dacă pasajul este mai scurt, esenţa a rămas neatinsă” – a declarat acesta pentru cotidianul maghiar Népszava. Şi pentru cancelarul german Angela Merkel a fost un succes summit-ul, pentru că preşedinţia rotativă a Consiliului European a trecut cu bine de prima provocare majoră, în plus a reuşit să reducă contribuţia Germaniei cu 500 de milioane de euro. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a calificat summit-ul drept unul istoric şi a subliniat că practic s-a realizat crearea unei trezorerii comune a Uniunii Europene. După cum este cunoscut Franţa își doreşte de mult ca UE să aibă un buget comun şi un ministru de finanţe unic pentru toate statele membre. Astfel, toată lumea a câştigat – conchide oarecum ironic ziarul german conservator.
Presa maghiară este foarte divizată în ceea ce priveşte rezultatul obţinut de premierul maghiar la Bruxelles. Cotidianul apropiat de guvern, Magyar Nemzet îl citează pe Orbán Viktor, care a declarat că Ungaria şi-a apărat mândria naţională. Comentatorul publicaţiei consideră că Ungaria şi-a atins toate obiectivele la Summit, prevederea referitoare la statul de drept practic nu are garanţii juridice, Angela Merkel a promis lui Orbán Viktor că până la sfârşitul anului se va încheia procedura pornită împotriva Ungariei în baza articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene (care reglementează posibilitatea suspendării dreptului de vot al unei ţări membre, care echivalează practic cu excludere) şi în plus Ungaria va primi cu 3 miliarde de euro mai mult decât suma prevăzută iniţial.
Cu totul altfel interpretează performanţa prim-ministrului maghiar presa de opoziţie. Portalul index.hu scrie că nici vorbă nu este despre eliminarea criteriului statului de drept şi o citează pe Ursula von der Leyen, care spunea că pentru prima dată în istoria UE, plata banilor este condiţionată de respectarea principiilor statului de drept şi că UE va elabora un mecanism de verificare a cheltuirii banilor şi poate să sisteze finanţările, dacă va constata că Ungaria nu este un stat de drept. Népszava merge şi mai departe şi scrie că Orbán a creat o criză constituţională, pentru că înainte de Summit parlamentul maghiar a adoptat o hotărâre potrivit căreia nu se poate crea o legătură între finanţările europene şi statul de drept. Cu toate acestea, Orbán a semnat documentul, deşi parlamentul i-a interzis acest lucru.
Publicaţia germană Die Welt constată că Summit-ul de la Bruxelles a arătat fără milă cât de divizată este Europa. Occidentul nu mai poate să accepte ca UE să fie doar o unitate poştală de unde se trimit miliarde, şi această forţă care a exploadat în mod neaşteptat a fost subestimată şi de Merkel şi Macron. Acest lucru creează un avantaj pentru China. După acest Summit Europa nu va mai fi niciodată aşa cum a fost. Această negociere foarte lungă arată sfârşitul unei iluzii europene. Discuţiile care au alunecat din ce în ce mai mult înspre ceartă şi reproşuri, arată clar cât de adânci sunt şanţurile care traversează Europa în lung şi în lat. Statele europene nu mai sunt unite în ceea ce priveşte proiectul numit Europa.
Székely Ervin
RADOR – 22 iulie
