Presa internațională salută acordul de la Bruxelles al liderilor Uniunii Europene. Cei 27 au reușit să ajungă la un acord care definește cadrul unui plan de relansare inedit, pentru a repara daunele provocate de pandemia de Covid-19, subliniază Le Monde. După un maraton de tratative și dispute, liderii UE au convenit asupra unui fond de 390 de miliarde de euro în granturi și de 360 de miliarde de euro în împrumuturi cu dobânzi mici pentru statele dur lovite de pandemie, anunță EUObserver. UE încearcă astfel să facă față unei crize economice fără precedent, recurgând la măsuri care ar putea adânci integrarea economică a blocului comunitar, crede The Wall Street Journal. Planul de relansare demonstrează o ambiție extraordinară și fără precedent, comparabilă doar cu fondarea Europei comunitare și crearea euro, elogiază El Pais. Der Spiegel crede că Parlamentul European este unul din perdanții în urma semnării acordului, iar Le Figaro scrie că documentul poartă în el semințele unor lupte viitoare între cei 27. Ziarul austriac Wiener Zeitung constată că echilibrul de puteri în cadrul instituțiilor europene s-a schimbat, un grup restrâns alcătuit din state mici încetinind motorul franco-german, în timp ce ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung îi numește pe olandezi „noii englezi ai Europei”. Acordul transmite un puternic semnal de solidaritate, în pofida noilor falii apărute în comunitatea redefinită prin ieșirea Marii Britanii, opinează The New York Times, iar Le Monde notează că, mai ales după Brexit, cei 27, conștienți de interdependența lor, dau un semnal fără ambiguitate privind voința lor de a-și apăra uniunea, într-o lume în care pandemia de Covid-19 a exacerbat raporturile de forță între puteri și trezește reflexe naționaliste. Acord istoric sau imperfect? întreabă Euronews și răspunde: „Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană este autorizată să împrumute bani pe piețele internaționale pentru a transfera apoi fondurile către statele membre care au nevoie de acestea, ceea ce era de neconceput înainte de pandemia de Covid-19”. Președinetele român Klaus Iohannis a anunțat, la sfârșitul summit-ului de la Bruxelles, că România va primi 79,9 miliarde de euro pentru proiecte europene, relatează de la Sofia 24Chasa. „Vom folosi această sumă pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. O parte semnificativă din acești bani va fi folosită pentru relansare, pentru a revigora economia”, a menționat președintele Iohannis, citat de 24Chasa.
Pandemia de coronavirus se accelerează în jumătate din Europa și depășește trei milioane de cazuri, titrează El Pais. În Italia, autoritățile sanitare au îndemnat la prudență, în Portugalia situația nu pare a se îmbunătăți, Franța e cu ochii pe granița cu Spania, Germania ține virusl sub control, iar în Marea Britanie, premierul Boris Johnson a exclus ipoteza unei noi carantine în toamnă, detaliază El Pais. România luptă contra virusului, dar și a teoriilor conspirației, titrează L’Observateur. În timp ce cazurile de infectare cresc, la București, câteva sute de coronasceptici se adună de mai multe zile pentru a acuza guvernul că transformă țara într-un „gulag”, iar mesajele de alarmă ale personalului medical, frustrat de această retorică, se înmulțesc în toată țara, reține ziarul francez.
Într-un context de relații glaciale între Londra și Moscova și în timpul unei vizite în capitala britanică a secretarului de stat american Mike Pompeo, Regatul Unit a publicat un raport parlamentar privind posibile ingerințe rusești, în special în campania pentru referendumul din 2016 care a dus la Brexit, informează France24. Acest raport concluzionează că influența rusească în Regatul Unit este „noua normalitate” și că această situație a fost „serios subestimată”, scrie The Guardian. Negând acuzațiile din raportul Parlamentului britanic, Ministerul rus de Externe a calificat documentul ca fiind o dovadă de „rusofobie într-un format de fake news”, citează Tass. Marea Britanie îşi supraestimează rolul în privinţa politicii externe a Rusiei, a declarat ambasadorul rus în Regatul Unit, comentând raportul britanic, notează Tass. „Dacă ar fi să caracterizez raportul într-o singură frază, atunci acesta este clasicul caz shakespearian despre mult zgomot pentru nimic. De fapt, acesta este un raport despre cum ar trebui îmbunătățită coordonarea serviciilor de informații din Marea Britanie”, a declarat diplomatul rus, citat de Tass.
În Marea Neagră au început exercițiile militare multinaționale Sea Breeze 2020, care implică unități militare din SUA, Turcia, România, Ucraina, Georgia, Bulgaria, Norvegia şi Spania, scrie ABC. Exercițiile ajunse la cea de-a douăzecea ediție își propun antrenamente pentru interoperabilitatea marinelor participante și pentru a demonstra în fața Rusiei prezența aliată în zonă, detaliază ziarul spaniol. Anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, manevrele sunt limitate doar la faza maritimă, cu participarea aviaţiei. Toate acţiunile comune se vor desfăşura în Marea Neagră fără contact al personalului”, a anunţat agenția oficială de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării, Armia Inform. La rândul său, Ministerul rus de Externe a comentat exerciţiile Sea Breeze-2020 din Marea Neagră, afirmând că „activitatea NATO în regiunea Mării Negre nu corespunde nevoilor reale de asigurare a securității, aceste acțiuni neconsolidând, ci slăbind securitatea regională”, citează Ria Novosti.
(Cristina Zaharia)
