Au mai rămas 100 de zile până la alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Cum ne-am obişnuit deja, în această perioadă deciziile politice – inclusiv cele referitoare la sănătatea publică – se subordonează logicii electorale. În tabăra republicanilor se pare că lucrurile nu stau bine. Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, candidatul democrat Joe Biden are un avans de 9 procente în faţa actualului preşedinte, Donald Trump.
Am rugat-o pe doamna Dana Neacşu, doctor în filozofie, lector la Columbia Law School din New York, profesor adjunct la Barnard College, ca de la faţa locului – în exclusivitate pentru Rador – să comenteze situaţia actuală şi ultimele decizii ale administraţiei Trump.
Rador: Cum aţi caracteriza primul mandat al lui Donald Trump?
Dana Neacşu: În Statele Unite politica este un joc cinic. În ceea ce îl priveşte pe Trump, a fost catapultat la putere fără să aştepte la aceasta. Când acesta a apărut pe scena politică, era un vid de putere. Exista o parte a populaţiei, care era foarte nemulţumită de ce s-a întâmplat sub administraţia Obama. Aceşti oameni fuseseră uitaţi de Partidul Democrat. Acest partid a abandonat lupta împotriva sărăciei şi s-a aliniat lângă marile corporaţii, uitând că baza lor socio-economică este formată din oamenii obisnuiţi, muncitorii şi clasa de mijloc mai săracă. În acelaşi timp au promovat alte drepturi, care nu costă bani, cum este de exemplu dreptul femeilor de a concura cu bărbaţii pentru anumite posturi. În loc să „mărească plăcinta” cum se spune, pentru ca aceasta să fie suficientă pentru toţi, au promovat competiţia. Acest lucru practic a însemnat că nu au investit în nimic. Obama era un politician foarte civilizat, dar nu a făcut nimic pentru oamenii din păturile sărace, fie aceștia de culoare sau albi. Din acest motiv, Hillary Clinton a pierdut o parte din electoratul tradiţional al democraţilor, care au votat cu republicani, sau nu s-au dus la vot. Democraţii erau în situaţia omului care nu ştie să înoate. Când un om nu ştie să înoate şi cineva vrea să îl ajute, atunci îl trage şi pe acela după el. În aceste condiţii o parte a electoratului Partidului Democrat a votat cu republicanii. Pe vremea respectivă Partidul Republican era mai democrat decât adversarii săi, astfel Tump a fost lăsat să candideze din partea republicanilor, pe când la Partidul Democrat, Bernie Sanders (contracandidatul lui Hillary Clinton din Partidul Democrat pentru preşedinţie n. r.) a fost înjunghiat din spate în sens polititic. Dar asta a fost atunci. După aceea au intervenit jocurile politice cinice. Partidul Republican şi Donald Trump au adus această ţară în genunchi. Tensiunile sociale au crescut alarmant şi guvernul nu a oferit nicio soluţie de durată pentru muncitori în vederea rezolvării problemelor economice şi sociale, nu a făcut nimic împotriva discriminării rasiale, iar rezultatul este ceea ce vedem la ştiri.
Rador: Până nu de mult preşedintele Trump a ignorat pericolul reprezentat de pandemia de coronavirus. În mod ostentativ nu a purtat mască şi încuraja măsurile de relaxare, acuzându-i pe guvernatorii democraţi că blochează prea mult economia Statelor Unite. De o săptămână însă preşedintele apare din ce în ce mai des cu mască de protecţie şi spune că purtarea măştii în aceste condiţii este un act patriotic. Totodată recunoaşte că pericolul nu a trecut şi că „va fi mai rău, înainte să fie bine”. Ce a determinat schimbarea de atitudine a preşedintelui?
Dana Neacşu: Când nu ai nimic de oferit, atunci dai drepturi care nu te costă nimic. Trump a dat dreptul de a nu purta mască. Sloganul era: „suntem oameni liberi, avem dreptul să nu purtăm masca! Aici e America, poţi să faci ce vrei, poţi să nu porţi mască!” Ştiu că sună copilăresc. Numai că acest teribilism copilăresc l-a costat foarte mult. Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat în abatoarele de carne (mai mult de zece mii de oameni s-au infectat cu coronavirus în abatoarele din Statele Unite şi peste 50 de persoane dintre acestea au decedat din cauza COVID -19 n. r.), aşa că această tactică s-a dovedit falimentară şi sondajele au arătat acest lucru. Cred că aşa s-a ajuns la schimbarea tacticii politice, electorale.
Rador: Ce credeţi că a determinat schimbarea directorului de campanie electorală a lui Donald Trump şi ce ştim despre Bill Stepien, urmaşul lui Brad Pascale?
Dana Neacşu: Cred că este vorba despre nişte jocuri de putere în interiorul Casei Albe. Bill Stepien era până acum adjunctul lui Pascale, el urma la rând, dar acesta este şi un apropiat al consilierului prezidenţial, Jared Kushner, care este ginerele lui Trump şi foarte influent. Kushner tot timpul a încercat să-și plaseze oamenii în funcţii cheie, s-a comportat ca un baron local, pe de altă parte este un om important pentru preşedinte, nu numai datorită legăturilor falmiliare, dar el reprezintă pentru Trump contactul cu comunitatea evreiească din America. Kushner este evreu ortodox şi a convins-o pe Ivanka (fiica lui Trump n. r.) să se convertească. În ceea ce-l priveşte pe Stepien, acesta este tânăr, a lucrat pe lângă John McCaine, care a fost candidat la preşedinţie, în plus are cunoştinţe de tehnologie şi ştie cum să strângă bani.
Rador: Cum explicaţi faptul că preşedintele a trimis agenţi federali pentru menţinerea ordinii numai în oraşe în care primarii proveneau de la Partidul Democrat. Ce a dorit Donald Trump să demonstreze prin această măsură?
Dana Neacşu: Trump nu pierde nicio ocazie să transmită un mesaj propriului său electorat. Este un joc politic foarte cinic, prin care preşedintele sugerează că el reprezintă garanţia ordinii şi dreptăţii, iar adversarii săi politici creează haos. În mod tradiţional, republicanii sugerau că cei din Partidul Democrat sunt slabi, nu sunt în stare să ducă războaie, să facă ordine. În această logică se încadrează această măsură, dar nu ştim cât va fi de eficientă.
Interviu realizat de Székely Ervin
Rador, 23 iulie
