„Statele Unite şi China intră într-un nou război rece”, titrează Reuters, în timp ce Foreign Policy observă că ultimul episod de escaladare a tensiunilor în creştere din relaţiile bilaterale îl reprezintă anunţul făcut de SUA cu privire la închiderea Consulatului chinez de la Houston “pentru a proteja proprietatea intelectuală americană”. Deşi nu este precizat un incident anume pentru a motiva o asemenea acţiune, anunţul vine după ce Departamentul american al justiției a făcut public, marți, un act de inculpare care vizează doi cetățeni chinezi acuzați de spionaj cibernetic între 2014 și 2020, bănuiți că au încercat să fure secrete industriale de la mai multe companii americane, dintre care unele având legătură cu cercetarea privind Covid-19, observă Foreign Policy. China, la rândul ei, promite să răspundă cu „contramăsuri”, descriind demersul american drept o „escaladare fără precedent”, notează USA Today.
Între timp, în Statele Unite, preşedintele Trump schimbă foaia, susţinând purtarea măştii şi recunoscând că pandemia de coronavirus devine din ce în ce mai serioasă, după săptămâni în care a încercat să minimizeze gravitatea crizei, remarcă New York Times. Marţi, SUA au înregistrat 1.120 de decese într-o singură zi, ridicând numărul morţilor la 142.000 din aproape 4 milioane de infectaţi, scrie Huffington Post.
Vara pare a fi din ce în ce mai dramatică şi în Balcani, constată La Stampa, comentând că în primăvară această regiune a reușit să controleze epidemia cu măsuri draconice, dar în ultimele săptămâni se observă o creștere îngrijorătoare a cazurilor de infectare cu coronavirus, în special ca urmare a reducerii măsurilor restrictive. „Puseul pandemiei din România depășește 1.000 de cazuri noi zilnice”, titrează New York Times, notând totodată că Organizația Mondială a Sănătății a tras semnalul de alarmă în privința unor puseuri de pandemie în Europa de Sud și în Balcani. „Dacă în vestul Europei boala a ajuns cu siguranță sub control, mai avem încă tendințe îngrijorătoare în sudul Europei și Balcani, așadar încă n-am ieșit la liman în spațiul european”, a declarat miercuri șeful OMS pentru programe de urgență, Mike Ryan, care, potrivit New York Times, îndeamnă la „vigilenţă continuă”. Despre noul record de 1024 de cazuri în 24 de ore în România scrie şi Il Messaggero. Ziarul italian observă că „situaţia din România generează îngrijorare în Italia”, pentru că „românii sunt principala comunitate străină din peninsulă, cu peste un milion de rezidenți”, iar „mulţi dintre ei lucrează ca menajere și îngrijitori, fiind angajați pentru a avea grijă de vârstnici, de persoane cu dizabilități și de copii”. „În prezent, lucrătorii casnici și îngrijitorii care se întorc din țara balcanică pentru a-și relua locul de muncă după vacanțe sau după ce au fugit în ultimele luni, temându-se să nu rămână blocați în peninsulă, nu sunt supuși niciunui control, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu persoanele care provin din Serbia, Muntenegru și Kosovo”, atrage atenţia Il Messaggero. La Repubblica anunţă, la rândul ei, că trei ciclişti italieni refuză să meargă la o competiţie la Sibiu, fiind „speriați de creșterea bruscă a cazurilor de Covid-19 în România”.
În aceste condiţii, speranţele se îndreaptă spre vaccinurile în curs de dezvoltare. Guvernul american a încheiat un acord în valoare de 1,95 miliarde de dolari cu două companii farmaceutice pentru susţinerea cercetării, în schimbul furnizării cu prioritate a 100 de milioane de doze, scrie Washington Post. Cotidianul brazilian O Globo constată că situaţia dramatică generată de răspândirea rapidă a coronavirusului în Brazilia a făcut ca ţara să devină atractivă ca teren de testare a vaccinurilor în ultima fază, ceea ce ar putea fi un avantaj în perspectiva descoperirii unei forme de imunizare în viitorul apropiat. „Dacă acest lucru se va întâmpla, termenul de dezvoltare a unor vaccinuri va scădea de la aproximativ 10 ani la puțin peste un an”, ceea ce în opinia O Globo „ar fi o realizare științifică ce poate fi comparată cu aterizarea lui Apollo 11 pe Lună sau cu secvențierea genomului uman”. „O astfel de izbândă va fi, totuși, însoţită de întrebări spinoase. Cine va avea acces la vaccin mai întâi? Având în vedere capacitatea de producție limitată, cum vor fi distribuite dozele pe toată planeta? Cu ce cost? Cine va plăti?”, mai atrage atenţia cotidianul brazilian, pledând pentru susţinerea iniţiativei globale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
La nivel european, continuă analizele pe marginea Planului de relansare, convenit de Uniunea Europeană, un plan care în viziunea preşedintelui francez Emmanuel Macron este „cel mai important moment de la crearea euro”, observă La Libre Belgique. O analiză favorabilă este oferită şi de Financial Times, care consideră că „acordul în valoare de 750 de miliarde de euro este unul epocal”, „o realizare imensă pentru Uniunea Europeană”. „Cele patru zile de negocieri tensionate au dezvăluit falii adânci în UE – între nord și sud și între est și vest – care mult prea des obstrucționează țelul comun și îngrădesc capacitatea de acțiune a blocului comunitar. Dar fix atunci când UE începuse să pară aproape neguvernabilă, ea a izbutit să realizeze un acord istoric”, explică Finanacial Times. Chiar dacă „este destul de departe de o uniune bugetară”, „în numai câteva luni UE a adoptat transferuri financiare de urgenţă” care „vor ameliora tensiunile de pe piaţa unică, permiţând guvernelor să-și susțină angajații și companiile pe parcursul redresării economice”, conchide publicaţia economică.
Revenind în vecinătatea noastră, Los Angeles Times constată declinul demografic din Europa de Est, pornind de la exemplul particular al Bulgariei rurale, devenite, în opinia ziarului american „un ţinut-fantomă”. „Comunitățile rurale de pretutindeni dispar. Totuși, dintre toate regiunile lumii care se depopulează, Europa de Est a fost cel mai puternic lovită. Letonia, Moldova, Ucraina, Croația, Lituania, România, Serbia, Polonia și Ungaria figurează în mod regulat printre națiunile lumii care suferă cele mai mari pierderi. Începând cu anii ’90, fostul bloc comunist și-a văzut populația scăzând cu 18 milioane, cel mai mare caz de depopulare din lume care nu are legătură cu un război”, scrie Los Angeles Times. „Poate că nu întâmplător, regiunea a fost cuprinsă și de un val de populism naționalist, deoarece mișcări nativiste, cum ar fi Partidul polonez Dreptate și Justiție și partidul ungar Fidesz au ajuns la putere cu programe naționaliste și anti-imigranți”, mai comentează ziarul american, constatând totodată că deplasarea esticilor spre Occident a generat, la rândul ei, o serie de evoluţii politice. „Brexit, alegerea președintelui Trump și „revolta vestelor galbene” din Franța au rădăcini în zonele rurale și suburbane, unde există sentimentul de copleşire a comunităților locale de către nou-veniți – unii, ironic, din Europa de Est”, conchide Los Angeles Times.
Carolina Ciulu, RADOR
