În timpul restaurărilor făcute la acoperișul Bazilicii Santa Maria Assunta din Torcello, au fost descoperite o serie de fresce care dau peste cap teoriile celor mai mulți istorici şi care atestă că nașterea orașului este legată de împăratul Carol cel Mare.
Pe de o parte, imaginile Mariei și cele ale unei slujnice. De cealaltă parte, Sfântul Martin. O adevărată surpriză pentru arheologii care, coordonaţi de Diego Calaon de la Universitatea din Veneția, fac cercetări sub acoperișul Bazilicii Santa Maria Assunta din Torcello. Unde au găsit multe fresce din secolul al IX-lea, cele mai vechi descoperite vreodată în Veneția şi care dovedesc fără urmă de dubiu, că Veneția nu a fost mereu bastionul ireductibil al Imperiului Bizantin în Occident, așa cum ne-a lăsat să credem istoriografia orașului și așa cum spun majoritatea istoricilor. Veneţia a fost la origine, ca de altfel tot continentul în acea vreme, supusă carolingienilor. Din punct de vedere politic și cultural, Veneția s-a născut carolingiană.
Dar cum a fost posibilă această inversare a perspectivei? Să pornim de la Torcello, unul dintre primele locuri unde, după apusul Imperiului Roman, s-au instalat cei care trăiu înainte pe continent. În special, oamenii din Altino, un oraș roman de la marginea lagunei care, având în vedere că portul lor era din ce în ce mai mlăştinos, pentru a face comerţ, s-au mutat din ce în ce mai mult spre centrul lagunei. Mai întâi la Torcello și apoi la Veneția. Acesta este motivul pentru care Torcello este atât de important pentru a înțelege cu adevărat cum s-a născut Veneția.
De fapt, Calaon a săpat ani de zile la Torcello găsind structuri portuare, depozite și case. Acum însă, susține activitatea restauratorilor din bazilică, care consolidează mozaicurile și pereții absidelor, lucrări decise de Patriarhia Veneției în urma inundaţiilor din noiembrie 2019, și finanțate de Save Venice cu 2 milioane de euro. În capela diaconilor, aflată în absida dreaptă a bazilicii, arheologii au cercetat spațiul dintre bolta decorată cu mozaicuri și acoperiș: un spațiu plin de dărâmături, dar care odată curăţat, a dezvăluit puținele fresce rămase pe pereți.
Stilul frescelor este în pur stil european, cu acele culori strălucitoare și acea horror vacui (nevoia de a decora toate spațiile disponibile), care sunt opuse hieraticității bizantine. Iar legendele care înconjoară desenele nu lasă nicio urmă de îndoială: analizele efectuate de epigrafistul Flavia de Rubeis de la Universitatea din Veneția, au relevat că sunt pictate într-un tip de scriere carolingiană, răspândită doar în valea Po și doar în secolul al IX-lea.
Toate acestea – împreună cu celelalte investigații ale arheologilor din bazilică, în special a celor alate sub altarul diaconicului – oferă o imagine foarte clară a istoriei marii și celebrei bazilici: clădirea pe care o vedem astăzi a fost construită în secolul al IX-lea, când a fost decorată cu sculpturi și fresce „carolingiene”, iar în secolul al XI-lea, frescele au fost înlocuite cu minunate și faimoase mozaicuri în stil bizantin.
Prima mențiune oficială a Veneției datează din anul 814, anul păcii de la Aachen, un acord între carolingieni și bizantini cu contururi neclare. „Imediat după aceea, însă, Veneția emite prima monedă”, spune Calaon. „Pe fața căreia se află orașul Veneția, iar pe spate, chipul lui Ludovic cel Pios, fiul lui Carol cel Mare și succesorul său. Legătura dintre oraș și împărat nu putea fi mai clară de atât”.
Calaon continuă să vorbească despre comercianții venețieni care au navigat de-a lungul secolului în numele Carolingienilor, făcând mai multe tranzacții cu Alexandria din Egipt decât cu Constantinopol şi de faptul că influențele islamice în arta venețiană provin de acolo. Numai că apoi, Alexandria a decăzut ca port comercial, iar puternica flotă comercială venețiană a profitat de criza izbucnită atunci la Constantinopol pentru a-i înlocui treptat pe bizantini în schimburile lor cu Orientul.
Am ajuns astfel în secolul al 11-lea, când Dogele Pietro Orseolo al II-lea a încheiat un tratat de prietenie cu Constantinopol. Din acel moment, Veneția a devenit bizantină și orientată spre est. Iar familia dogelui Orseolo a dispus redecorarea bazilicii din Torcello în stil bizantin .
„În anii nouăzeci ai secolului trecut, istoricul Wladimiro Dorigo, menționase deja că Veneția s-a născut carolingiană, spunând chiar că prima variantă a Bazilicii San Marco, tot din secolul al IX-lea, semăna cu Catedrala din Aachen”, încheie Calaon „Acum, arheologia face din ce în ce mai multă lumină asupra adevăratelor origini ale Veneției”.www.repubblica.it
Articol de Cinzia dal Maso
Traducerea Cătălina Păunel
/cpaunel
