„România va avea probleme serioase în UE, odată cu adoptarea noilor reguli, dacă nu ia măsuri în două sectoare esențiale”.
O spune la RFI fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. Totodată fost ministru al Justiției, Diaconescu atrage atenția că, odată cu condiționarea fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept, România riscă să fie aspru penalizată financiar dacă nu ia măsuri pentru îndreptarea derapajelor legislative din ultimii ani din sectorul justiției, care au constituit motiv pentru critici dure din partea Bruxelles-ului. Cristian Diaconescu mai spune că și buna guvernare este un aspect care ar trebui să le dea de gândit celor care dețin Puterea în prezent la București și care întârzie luarea unor măsuri cerute de liderii de la Bruxelles.
Cristian Diaconescu: Au existat două poziții cât se poate de clare. Pe de o parte Franța, Germania și statele considerate frugale, cele care aveau rezerve privind aranjamentele financiare. Două state s-au opus categoric. Polonia și Ungaria, ambele aflate în procedura articolului 7 din tratatele constitutive, considerându-se că prin deciziile luate subminează independența sistemului judiciar. Până la urmă s-a acomodat un punct de vedere, propus și susținut foarte puternic de Olanda. Anume, să se permită oricărui guvern care considreă că într-o altă țară are loc o deviere serioasă de la principiile statului de drept, să poată face o sesizare adresată Consiliului. Iar pe perioadă cât se evaluează această sesizare, plățile sunt înghețate, sunt oprite.
Reporter: Credeți că se vor schimba lucrurile? Vor dispărea problemele cu statul de drept din Uniunea Europeană o dată cu această modificare?
C.D: Nu vor dispărea. Cred că această condiționalitate, după discuțiile în Parlamentul European, va deveni mult mai clară. De altfel, s-a discutat amânarea unei formalizări a acestei interconectări fonduri stat de drept în ideea de a se lua o decizie prin majoritate calificată. Membrii Consiliului se pregătesc pentru o decizie în acest sens. Iar, în al doilea rând, în declarația finală, von der Leyen, președinta Executivului european, a considerat, la o întrebare similară celei pe care dumneavoastră ați pus-o, faptul că în opinia sa, este foarte clar că documentul final se referă la obligația privind respectarea statului de drept și la ceea ce și-au asumat statele membre, anume, protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Cred că în pasul următor va fi mult mai clară acestă interconectare. Vreau să vă spun din spiritul cancelariilor europene, ideea ca accesul la fondurile europene să fie gestionată din perspectiva statului de drept este una clar și convenită. Deocamdată, cred că situația a fost foarte tensionată și o decizie formală ar fi supraîncălzit dezbaterile și așa extrem de complicate. Dar, dintr-o perspectivă cât se poate de clară această legătură se va formaliza fie prin decizia în Parlament, fie printr-o decizie ulterioară a Consiliului. Cam din 2021 urmează a se aplica cam 70% în ceea ce privește fondul de redresare și mecanismul financiar, bugetul Uniunii Europene. Până atunci, după părerea mea, chestiunea va fi foarte clară și trebuie să fim foarte atenți din acest punct de vedere.
Rep: Privind din perspectiva României, sunteți fost ministru de Externe, fost ministru al Justiției, domnule Diaconescu. Știți cum stau lucrurile și din perspectivă juridică cât și diplomatică. Cum va fi afectată România de această măsură a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept? Amintesc o decizie recentă a senatorilor care au respins proiectul de lege pentru desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, inițiat de USR. E un aspect criticat de Comisia Europeană în trecut. Așadar, cum vedeți viitorul României în acest nou context știind ce probleme am avut în ultimii ani și văzând că secția specială înființată în guvernarea PSD rămâne, legile justiției modificate de PSD și criticate de Comisia Europeană rămân? Cum vedeți lucrurile?
C.D: Foarte serios și atrag cât se poate de clar atenția celor care vor să audă și să asculte. Problema în legătură cu România va fi una extrem de sensibilă. Văd că ne bucurăm pe bună dreptate la București de cele 80 de miliarde, fonduri care ar putea fi accesate. Dar vreau să spun un lucru foarte clar. Pentru ca acești bani să vină în România avem nevoie de două domenii stabilite cât se poate de evident. Primul e programul economic, care să se bazeze pe recomandările semestriale ale Uniunii Europene. Atenție, în evaluarea pe România apar semnale foarte serioase în legătură cu o serie de probleme, care țin, mai ales, de deficite. În al doilea rând e modul în care vom trata, din punctul de vedere al folosirii fondurilor europene, regulile europene în ceea ce privește funcționarea statului de drept. Repet. Este cât se poate de posibil ca pe interese de tot felul, unele chiar politice sau de natură economică, la un moment dat să se pună o lumină nefavorabilă pe România. În acel moment, prin eforturi politice sau diplomatice, s-ar putea să apară o problemă cât se poate de complicată, câtă vreme în România, așa cum bine menționați, deocamdată, nu s-a luat absolut nicio măsură în ceea ce privește criticile din ultimii trei, patru ani în legătură cu funcționarea statului de drept. În al doilea rând, dacă ar fi să luăm numai domeniile agriculturii și dezvoltării rurale, în ultimii cinci ani, în evaluărille Uniunii Europene, România se află pe primul loc în ceea ce privește corupția. Din acest punct de vedere avem o istorie care nu ne ajută în niciun fel. Supărările pe malul Dâmboviței în legătură cu politizarea sau câte de rău se întâmplă și la alții nu vor conta atunci când se va discuta de fonduri. Din acest punct de vedere, măcar astăzi la București există un guvern care este partener cu zona Uniunii Europene. Dar, măsuri concrete deocamdată lipsesc.
RFI – 23 iulie – Mircea Oprea
