Chiar dacă se plimbă, călătoresc, muncesc câte 8 ore pe zi (poate chiar mai mult) sau ies în oraş, oamenii se vor întoarce întotdeauna acasă – în locul în care se simt cel mai bine, departe de vacarmul zilnic. Aşadar, acest loc de destindere şi relaxare trebuie să corespundă unor exigenţe, unor nevoi sau necesităţi, pentru ca oamenii să fie pe deplin satisfăcuţi şi să revină de fiecare dată cu drag în oaza lor de linişte. Una dintre aceste exigenţe ţine şi de culorile în care hotărâm să „îmbrăcăm” o casă.
Obiectivul este ca schema de culori pe care o folosim pentru podele, mobilier, pereţi, plafoane, gresie, faianţă sau chiar ferestre să nu ne facă mai mult rău decât bine. Nu trebuie să obosească, dar nici să fie prea anostă, nu trebuie să fie prea încărcată, dar nici prea simplă, nu trebuie să bată la ochi, dar nici să plictisească, nu trebuie să fie nici prea insipidă, dar nici prea sugestivă.
În modă, machiaj, vestimentație, dar și în designul interior, combinarea culorilor este, fără îndoială, o artă. Nu se face oricum și nici de către oricine și, mai ales, nu se fac combinații aleatorii, întrucât riscăm să provocăm efecte nedorite. Culorile ne înalță, dar tot ele ne și pot copleși. Și totuși, există anumite reguli, care, odată urmate, ne promit un joc al culorilor extrem de plăcut, chiar demn de invidiat. În ceea ce privește amenajările interioare, lucrurile sunt ceva mai complicate, pentru că trebuie să ținem cont de formă, textură, dimensiune, structură, stare de spirit, efect și multe, multe altele.
Unii specialiști în domeniu susțin, însă, că nu avem nevoie de cine știe ce mecanisme și norme pentru a deveni „experți” în ale culorilor, ci doar de un pic de teorie cromatică de bază, niște noțiuni din roata culorilor, dar și de formula magică „60-30-10”. Urmând regulile tradiționale din teoria culorilor, putem realiza băi și bucătării sau dormitoare și sufragerii, care să ne inunde de energie sau, dimpotrivă, să ne calmeze simțurile. Tot teoria culorilor este cea care ne dezvăluie nuanțele calde și confortabile sau cele care favorizează o seninătate rece și pașnică. Dar, înainte de a putea aplica cu succes teoria culorilor pentru design interior, trebuie să înțelegem cum funcționează.
Listă de termeni și scheme de culori
Întrucât culorile au o puternică influență asupra vieții noastre de zi cu zi, prin aprofundarea teoriei cromatice, putem proiecta camere care să promoveze bunul gust, eleganța și rafinamentul. Cel mai firesc mod de a începe un plan de decorare a locuinței este familiarizarea cu o serie de termeni și scheme de culori, iar această listă exact acest lucru ne propune, să aprofundăm terminologia elementelor cromatice folosite în amenajările interioare (și nu numai). Lăsând la o parte orice fel de reguli sau formule, atunci când selectați o schemă de culori ar trebui să țineți cont în primul rând de propriile preferințe.
Cromatică – intensitatea și puritatea culorilor
Roata culorilor – aranjarea culorilor într-un cerc în ordinea spectrului. Aceasta conţine 3 culori primare (roşu, albastru şi galben), 3 culori secundare (verde, portocaliu şi violet), care sunt realizate prin combinarea culorilor primare şi 6 culori terţiare, făcute din mixarea culorilor primare cu cele secundare (maro, purpuriu, indigo, turcoaz, oliv, portocaliu gălbui, portocaliu roşcat).
Gamă sau paletă de culori – un grup de culori care sunt utilizate împreună într-un spațiu pentru a crea armonie (cunoscut, de asemenea, ca sistem de culori).
Contrast – combinarea culorilor aflate diametral opus pe roata culorilor/ opoziţie puternică între două sau mai multe culori. Contrastul poate fi şi un stil de decorare sau un plan de finisaj în lipsa unei alte inspiraţii.
Analogie – presupune îmbinarea unor nuanţe similare, cum ar fi bej şi crem/ schemă de culori care folosește două sau trei nuanţe adiacente de pe roata culorilor.
Culoare, nuanţă (hue) – starea pură a culorii.
Culori calde – culori care conțin galben sau roșu și dau iluzia de avansare spre privitor sunt considerate a fi culori calde și a avea nuanțe calde.
Culori reci – culori care conţin mov sau albastru şi dau iluzia de îndepărtare a privitorului sunt considerate a fi culori reci, cu nuanţe reci.
Culori spectrale – culorile care alcătuiesc curcubeul.
Culori primare – oricare dintre cele trei culori de pigment principale pe paleta de culori – roșu, galben şi albastru. Culoare primară mai poate însemna culoarea dominantă utilizată într-o schemă de culori a unui spaţiu.
Culoare dominantă – o culoare care este utilizată în cea mai mare parte a unei scheme de culori. Culoarea pereţilor sau a podelei este de obicei culoarea dominantă, datorită cantității de culoare aduse în cameră.
Culoare secundară – culoare creată printr-o combinație din oricare două culori primare. Aceasta poate însemna, de asemenea, o culoare care este folosită mai puţin decât o culoare dominantă.
Culoare terțiară – combinație de două culori secundare de pe paleta de culori.
Culoare accent (sau de accent) – culoarea care este utilizată cu moderație într-o cameră sau spațiu pentru a adăuga viață unei scheme de culori. De obicei, este o culoare mai luminoasă și mai vie, dar o culoare de accent poate fi şi neutră.
Triadă – schemă de culori bazată pe trei culori din paleta iniţială, care se află la distanțe egale una faţă de cealaltă.
Familie de culori – diferite nuanţe ale aceleiaşi culori.
Nuanţă – Fiecare dintre varietățile unei culori, determinată de compoziția sa cromatică.
Nuanţă şi ton – de foarte multe ori aceşti termeni sunt utilizaţi ca şi cum ar fi sinonimi. Ei bine, nu sunt! Tonurile unei culori sunt drumul pe care o culoare îl poate parcurge către alb sau negru, iar nuanţele sunt obţinute prin virarea unei culori către o altă culoare. Atât tonurile, cât şi nuanţele unei culori, sunt nelimitate ca număr, iar combinaţiile sunt de ordinul sutelor de mii. Lucrurile se complică şi mai mult în momentul în care apar în ecuaţie şi tonurile nuanţelor, adică subtonurile, pentru că fiecare nuanţă rezultată din amestecul dintre două culori poate vira la rândul ei către alb sau negru. Tonul este, așadar, o culoare mai blândă creată prin adăugarea de alb sau negru la culoarea pură, creând o nuanță sau o umbră.
Intensitate – cantitatea de luminozitate sau obscuritate a unei culori.
Umbră – o culoare în care se adaugă negru, devenind mai închisă decât valoarea sa normală.
Tentă – culoare la care s-a adăugat alb și este mai deschisă decât valoarea normală.
Monocromatic – O schemă de culori într-o singură culoare, cu variații în nuanţe.
Neutre – de obicei bej, gri sau alb murdar, dar orice culoare poate fi neutră în cazul în care lipsește o nuanță strălucitoare.
Alb – murdar – culoare albă, care conține o cantitate foarte mică dintr-o altă nuanță.
Pastel – o nuanță foarte delicată (stinsă) a unei culori.
Policrom sau multicolor – o schemă care conține mai multe culori.
Redarea culorilor – felul în care este reflectată lumina, fie ea naturală sau artificială, afectează nuanța culorii.
Spectrul de frecvențe – benzile de culoare în lumină. Roşu are cea mai mare lungime de undă și violetul cea mai scurtă. Spectrul este vizibil atunci când lumina trece printr-o prismă.
Surdină – influența pigmentului de bază sau a altei culori într-o nuanţă. Un gri-şobolan are o nuanţă caldă (de galben) iar un gri-oțel are o nuanță rece (de albastru).
Scheme de culori complementare – Acestea sunt schemele construite în jurul a două culori opuse pe paleta cromatică. Culorile complementare vor produce o culoare neutră dacă sunt amestecate în cantități egale. Culorile se vor intensifica reciproc și vor face dintr-o cameră monotonă, una interesantă și stimulatoare. Aceste scheme de culori funcţionează foarte bine când se cer compoziţii de contrast foarte mare. Exemple: roșu și verde sau galben și violet (mov).
Scheme – triadă – atunci când se utilizează trei culori din paleta de culori, care sunt situate la distanțe egale una de alta. Exemplu: roșu, galben și albastru.
Scheme de culori similare – este o schemă de culori care utilizează două sau trei nuanţe adiacente pe roata culorilor. Acesta este un sistem foarte armonios și blând. Exemplu: galben, galben-verde și verde.
Scheme de culori monocromatice – când o singură familie de culori este utilizată într-o cameră, în diferite nuanţe tonuri sau subtonuri. Exemplu: toate nuanţele de verde sau gri.
Scheme de culori monotone – o cameră care are o schemă de culori monotonă folosește o singură nuanță.
Teorie transpusă în practică
* Atunci când stabiliți paleta de culori pe care doriți să o folosiți pentru a decora o cameră, trebuie să luați în calcul trei amănunte extrem de importante: preferințele personale în materie de culori, stilul dvs. de viață (modul în care intenționăm să utilizăm spațiul respectiv) și structura propriu-zisă a camerei (iluminat și detalii arhitecturale). Cu toate aceste informații, așternute eventual pe o hârtie, veți reuși să determinați culorile și combinațiile de culori potrivite. Evident, că există combinații de culori care se potrivesc mai bine decât altele, dar care la unii funcționează mai bine decât la alții. Dacă avem de-a face cu o bucătărie tradițională, de exemplu, automat vă veți gândi la o schemă de culori monocromatice sau analoge în nuanțe de galben pal și cremos sau roșu bogat și profund. Pe de altă parte, o bucătărie dintr-o casă contemporană sau modernă ar putea fi cel mai bine reprezentată de culori îndrăznețe, luminoase într-o paletă de culori complementare sau triadice.
* În cazul în care sunteți în căutare acerbă de pace și liniște luați în considerare, fără a sta prea mult pe gânduri, o schemă monocromatică sau analogă. Gândiți-vă la schema de culori ca la o insulă din Hawaii, care vă relaxează doar dintr-o sumară privire. Luxuriantele dealuri verzi, apa oceanului și cerul nesfârșit sunt scheme clasice de culori analoge. Băile sunt locurile ideale în care vă puteți inspira din natura atât de generoasă.
* Pentru a introduce un pic mai multă scânteie într-un model de design contemporan, puteți trece pe nesimțite la o schemă de culori complementare. Cu fiecare pas făcut de la monocromatic la complementar, adăugați mai multă energie și mai mult interes. Specialiștii avertizează, însă, cu privire la injectarea cu prea multe culori strălucitoare în orice încăpere. Este extrem de important să echilibrați culorile cu o cantitate mare de energie, pentru că ceea ce poate părea distractiv și interesant se poate transforma în obositor și iritant de-a lungul timpului. Adică, ce e prea mult strică! Din acest motiv, frumusețea unei scheme de culori complementare strălucește cu adevărat, întrucât culorile sunt opuse una alteia pe roata culorilor. Aceste combinații de culori echilibrează întotdeauna o nuanță caldă cu o nuanță rece. Într-un plan de decorare cu o podea de culoare deschisă, de exemplu, nu trebuie să utilizaţi aceeași culoare şi pe pereţi, la piesele de mobilier sau în elementele decorative. De obicei, cu cât o culoare este mai surdă, mai slab reprezentată, mai înăbuşită, cu atât mai sofisticată va părea.
* Culorile clare, vii, vor fi utilizate mai puțin în decorul unei case, fiind înlocuite cu cele neutre şi mai puţin intense. După cum am mai menționat, un neutru nu înseamnă neapărat maro, negru, alb, gri sau bej. Orice culoare poate fi neutră, dacă este amestecată cu suficient alb, negru, gri (un derivat din non-culorile alb şi negru, considerat neutru la rândul lui). Toate aceste neutre pot fi folosite pentru a tempera o culoare pură, pentru a despărţi culori ce nu crează armonie sau când se doreşte obţinerea contrastului simultan.
* Cele mai de succes scheme de culori sunt cele de 3-4 culori, plus una neutră, pe care o puteți utiliza în oricare din finisajele ulterioare. Cele mai des întâlnite amenajări, cele în culori neutre, sunt atemporale şi întotdeauna la modă. Prin urmare, înțelept ar fi să selectaţi o culoare neutră pentru covor, plăcile ceramice, sau blaturi și să păstrați celelalte culori pentru elementele pe care le puteți înnoi cu ușurință, pentru un aspect diferit în viitor.
* Oamenii caută, în general, culori calde, prietenoase, stinse, odihnitoare. Indiferent de tendinţe, există o singură regulă, şi anume aceea de a ne decide asupra unor culori care ne plac şi de a ne construi căminul în jurul lor. Dacă aveţi noroc şi inspiraţie, puteţi achiziţiona accesorii, precum covoare, draperii sau piese de mobilier care nu se vor demoda niciodată, care nu vor ieşi din tendinţe. Ceea ce mai putem face pentru a „actualiza” un interior, este de a schimba ocazional tapiseria canapelei, a fotoliilor sau a scaunelor, sau de a le înlocui cu perne și accente în diferite culori şi nuanțe de culori. Tot ce trebuie să faceți este să vă fixaţi nişte preferinţe în ceea ce priveşte culorile de la care să porniţi decorarea.
Formule de succes
* Specialiștii în design interior împart încăperile în două mari tipuri de spații – active, dinamice și inactive, statice. Bucătăria, de exemplu, intră în prima categorie, pe când baia face parte din cea de-a doua. Culorile calde, precum portocaliul și roșul, reprezintă energia și tensiunea, potrivindu-se cel mai bine în încăperile dinamice, cu trafic intens, precum bucătăria. De cealaltă parte, culorile reci, precum albastrul și verdele, care au efect de calmare, sunt indicate pentru încăperile pasive, ca dormitorul și baia. Bucătăria este considerată o cameră „de incendii”, iar baia o cameră „de inundații”. Dar asta nu înseamnă că se recomandă vopsirea pereților bucătăriei în roșu, cel puțin nu toți patru, sau că fiecare centimetru pătrat din baie este musai să fie albastru. La fel ca și în viață, echilibrul este cheia. Prea mult dintr-o singură culoare poate crea o amorțeală epuizantă, care să vă afecteze psihicul. Și, așa ca o mică lecție desprinsă parcă direct dintr-o carte de Feng Shui, experții resping cu fermitate vopsirea bucătăriei în portocaliu aprins, întrucât această culoare crește apetitul. Deci, cu excepția cazului în care doriți să vă mai „rotunjiți”, stați departe de portocaliu.
* Conform experților, în alegerea culorilor, există un principiu de bază care se numește „regula 60-30-10”. Adică, 60% dintr-o încăpere, și anume pereții, plafonul și podeaua, ar trebui să reprezinte una dintre culorile de pe paleta cromatică, 30%, culoarea mobilei, iar restul de 10%, culoarea accesoriilor și a obiectelor decorative. Una din cele mai cunoscute reguli de combinare a culorilor este să folosiți 3 culori de bază în aceste proporții. Se dovedește a fi o formulă utilă, atât în decorarea interiorului unei case, cât și în web design, în combinarea culorilor unei ținute sau în decorarea țesăturilor. Cei mai mulți specialiști vor recomanda utilizarea unei culori dominante neutre, pe care o puteți asocia ușor cu alte culori mai puternice. Iată și câteva combinații reușite de culori ce respectă această simplă regulă de bază: gri deschis – albastru – galben, maro deschis – portocaliu – albastru, bej – verde olive – mov, alb – albastru – verde. Cu ajutorul culorii maro puteţi induce casei dvs. o senzaţie de naturaleţe, stabilitate şi confort. Este de obicei compus din negru, galben, gri, verde, roşu sau portocaliu şi chiar şi mov. Din cauza faptului că este obţinut dintr-un amestec de multe culori, maroul nu se găseşte nicăieri în diagrama culorilor şi de multe ori este considerat o culoare neutră. Poate fi o culoare foarte plăcută, având în vedere că ne duce cu gândul la ciocolată, cafea sau prăjituri. În aranjamentele interioare, culoarea maro poate adăuga profunzime şi căldură. Culoarea gri dă amenajărilor interioare o formalitate elegantă, subtilă dar nu foarte conservatoare. Efectul culorii gri depinde foarte mult de nuanţa culorii pe care o veţi folosi. Culoarea gri pe prea multe suprafeţe o să creeze un ambient plictisitor. Un galben deschis, pal, aplicat pe pereţii sau pe tavan poate aduce puţin soare în casa dvs., pe când un galben mai închis ar putea să vă indispună văzându-l zilnic. Portocaliul este o culoare senzuală, care este percepută a fi stimulatoare din punct de vedere emoţional, o culoare energetică, rezonantă şi distractivă. Este foarte folosită mai ales în bucătării. Movul poate avea o nuanţă mai albăstruie, care poate fi senină şi calmantă, dar şi o nuanţă mai roşiatică, ce atrage mai mult atenţia şi domină camera. Puteţi folosi culoarea albastră să creaţi o atmosferă de lucru şi meditaţie sau pentru a răcori o cameră cu mult soare şi căldură. Culoarea verde este foarte liniştitoare pentru ochi, iar natura ne oferă o mulţime de nuanţe.
* Ca toate liniile de decorare, „regula 60-30-10” nu este scrisă în piatră și nu este necesar să măsurați spațiul sau să notați exact procentele. Doar urmați ideea de bază: o culoare dominantă pentru majoritatea spațiului, o culoare secundară care umple aproximativ jumătate din spațiul culorii dominante și o a treia culoare (dacă doriți să folosiți două culori de accent, atunci fiecare obține 5% din spațiu), pentru a adăuga puncte de interes în jurul camerei.
* Culoarea pereţilor şi a podelei sunt de obicei predominante, datorită cantităţii de spațiu implicat. Cu mobila este mai complicat, dacă este vorba de o piesă mare de mobilier, cum ar fi o bibliotecă sau o canapea cu fotolii. Acestea vor fi categorisite fie în culoarea predominantă, fie în cea secundară, în funcție de cât de intens sunt folosite în economia spaţiului. În cazul în care este o parte mică de mobilier tapisat şi culoarea nu apare nicăieri altundeva în cameră, aceasta va fi o culoare de accent. Principala culoare de pe un covor sau o mochetă va fi, în general, considerată „culoarea stăpână”, iar celelalte culori, mai rar reprezentate, pot fi culori secundare sau de accent, din nou, în funcție de cât de mult sunt utilizate în întreaga încăpere.
* Un alt exercițiu binevenit în descoperirea culorilor preferate ar fi să luaţi un carneţel și să începeţi să vă uitaţi de jur împrejurul propriei locuințe. Vă place cum se amestecă culorile între ele? Notaţi-vă gândurile cu privire la impresia lăsată și scrieţi toate culorile care par a nu se potrivi. Faceţi aşa cu fiecare cameră. Nu uitaţi să scrieţi la începutul descrierii în ce cameră vă aflaţi. Acum, pe baza informaţiilor obţinute, v-aţi alcătuit un ghid. Când staţi în centrul fiecărei camere, scrieţi culoarea sau culorile predominante, de exemplu, culoarea pereţilor. Dacă există o culoare sau culori care nu apar în cantitate la fel de mare, acestea vor cădea pe locul al doilea, adică încadrate în culori secundare. Culorile de accent (de obicei doar una, dar este posibil să aveți şi 2) vor fi utilizate cu moderație. Acum, că aveți aceste culori, găsiți-le neutrul. Aceasta va fi culoarea definitivă. În acest moment, ar trebui să aveți o scurtă analiză scrisă a fiecărei scheme de culori din casa dvs. Încercuiţi camerele de care nu sunteţi mulţumiţi. Dacă ați bifat mai mult de o cameră, alegeți una pe care ați dori să vă concentraţi şi gândiți-vă la modificările pe care le-aţi putea face pentru a-i îmbunătăți aspectul. Nu vă îngrijoraţi dacă una dintre camere este greu de descris, în privinţa culorilor dominante, secundare și de accent. Unele dintre cele mai izbitoare case au fost proiectate în nuanțe de alb și fildeș în întregime, sfidând logica. Acest exercițiu este în principiu o listă de referință și un fel de „ridicare a ceţii de pe ochi” pentru ca dvs. să observați cu adevărat culorile din casă și modul în care acestea sunt utilizate în decorarea ei.
Alegeți atmosfera potrivită
* Primul lucru cu care trebuie să începeți (re)amenajarea locuinței este atmosfera pe care doriți să o simțiți, și nu culorile pe care le vedeți. Dacă vă gândiți la ambianță și starea pe care vreți să o induceți cu ajutorul culorilor și al designului interior, vă va fi mult mai ușor să alegeți o schemă de culori. Luați în calcul utilitatea și finalitatea respectivei camere: pentru relaxare sau pentru distracție, dacă veți avea piese de mobilier moderne sau clasice, dacă o veți accesoriza mai frapant sau din contră, cât mai minimalist. Țineți cont de toate aceste aspecte. Dacă vă gândiți la funcțiile unei camerei, veți găsi soluții logice pentru culorile pe care trebuie să le folosiți. Dacă doriți o încăpere clasică, nu veți da niciodată greș cu combinația negru-alb sau dacă apusul soarelui vă trezește sentimente puternice, folosiți tonuri de roșu, galben și portocaliu. Pentru o atmosferă relaxantă, optați pentru tonuri de alb, crem, bej, albastru sau verde. (Non)culoarea albă este folosită să creeze un aspect aerisit, liniştit şi pur, de o prospeţime înviorătoare. Culorile negru, maro sau gri se potrivesc foarte bine cu alb. Dacă îl folosiţi într-un mod isteţ, negrul va da amenajării un aer elegant şi sofisticat, fiind (non)culoarea ideală pentru a scoate în evidenţă anumite lucruri într-o cameră.
* Primordială este uniformitatea, prin care permiteţi fiecărei camere să aibă propria sa personalitate unică. Nu trebuie să utilizați aceeași culoare peste tot. Alegeţi o schemă de culori care să vă încânte privirile și utilizați-o în întreaga zonă, dar alternaţi şi culori secundare pentru a da distincţie spaţiului. Schimbarea trebuie să predomine. De exemplu, bucătăria ar putea fi de o culoare bej deschis, livingul un bronz bogat, iar camera de zi o nuanţă între cele două. Găsiţi un punct de trecere naturală, cum ar fi un colț, pentru a varia culoarea pereţilor. Un zid lung și drept, fără o tranziție naturală, se va vedea ciudat în două culori sau texturi diferite, și cel mai bine ar fi să păstraţi o singură culoare. Există câteva detalii cărora va fi necesar să le acordaţi o atenţie sporită în scopul de a menține un echilibru în avalanșa de culori.
Inspirați-vă din natură sau din orice material care vă place
* Natura este într-adevăr un mediu nesecat de inspirație. Uneori, regulile clasice de alegere a culorilor pentru locuință vor părea insuficiente. Faceți o fotografie a camerei care urmează a fi decorată și plimbați-vă într-un parc. Luați culoarea principală de la copaci și iarbă, accentuând cu câteva tonuri de verde, albastru deschis sau cele ale florilor preferate.
* Uneori este greu să știi cu ce anume să începi, atunci când vine vorba de decorarea unei camere, dar cel mai simplu mod de a începe este nu de a studia gama cromatică, ci pur și simplu de a deschide larg ochii. Uitaţi-vă după combinaţii de cel puţin 3 culori în țesături, covoare, eșarfe, tapete sau, de ce nu, în grădini. Nu trebuie să utilizați chiar elementul real pe care îl descoperiţi, dar acesta vă poate oferi un punct de pornire. Aceste minime 3 culori pot fi complet diferite sau pot fi diferite nuanţe ale aceleiaşi culori. Singurul lucru care contează este să vă placă modul în care culorile se completează reciproc. Imprimeurile sunt punctul de referință pentru toate selecțiile de decorare. Dacă folosiţi un tapet cu mai multe culori și doriți să vă asigurați că asortaţi accesoriile cu schema de culori a acestuia, alegeţi un ton sau o nuanţă de pe tapet şi achiziţionaţi o cuvertură, draperii, o veioză cu abajur, perne sau chiar o canapea în acea culoare. Doar selectați un imprimeu cu mai multe culori în el și vopsiţi sau acoperiţi fiecare perete într-o culoare diferită. Nu vopsiţi o cameră în culoarea piersicii şi o alta în verde aprins. Fiţi consecvenţi şi utilizaţi imprimeul ca punct central, astfel încât să atragă toate culorile împreună. O culoare mai complexă poate fi uneori liantul cu alte culori complementare, îndrăzneţe, dar lipsite de mari riscuri.
* Dacă vă simţiţi mai degrabă frustraţi decât entuziasmaţi, atunci când încercaţi să selectaţi o gamă de culori pentru casă sau pentru o anumită cameră, sfatul experților ar fi să începeţi prin a vă inspira din orice material imprimat, un element decorativ, un set de cearceafuri, o cuvertură, un tapet, un covor, o pătură, o eşarfă sau chiar un tablou (pe care mai mult ca sigur le-aţi cumpărat tocmai datorită îmbinării plăcute a culorilor). Puteţi păstra 2, 3 sau 4 culori din schema respectivă cu care să vă decoraţi pardoseala, pereţii, sau mobilierul. Nu contează dacă veţi utiliza schema de culori de pe materialul real sau nu, important este să extrageţi câteva nuanţe care v-au atras atenţia pornind de la un produs creat de un designer profesionist. Aceasta este de departe cea mai de încredere metodă pentru a avea un set de culori precise și de referință într-un finisaj. Multe culori pe care le găsiţi în imprimeuri, ţesături, tablouri vă pot părea greu de descris sau de definit. Imprimeurile sunt punctul de referință pentru toate selecțiile de decorare.
* Care este culoarea predominantă a hainelor și accesoriilor dvs.? Dacă aveți tendinţa de a purta destul de mult roşu, albastru sau portocaliu pentru că vă vin bine, sau vă scot în evidenţă trăsăturile, atunci de ce să nu folosiţi nuanţele derivate de piersică, teracotă, corai, sienna arsă, somon, bleu, turcoaz, cobalt sau ametist şi pentru a vă decora camera? În acest fel veţi fi înconjuraţi în permanență de o culoare care vă complimentează. Următorul pas este de a merge la un magazin de specialitate, de a lua câteva eşantioane şi de a compara culorile cu cele din dulapul vostru. Vedeți vreo culoare care se repetă? Dacă da, atunci cred că aţi găsit una din culorile voastre preferate! Motivul pentru care hainele şi/sau accesoriile sunt o cheie minunată de a vă descoperi culorile reale se datorează faptului că suntem mult mai îndrăzneți în ceea ce priveşte garderoba, decât în alegerea culorii unei camere, a mobilierului sau a finisajelor. Când dăm 2.000-3.000 de lei pe o canapea suntem tentaţi să facem acest lucru „în condiţii de maximă siguranţă” și mergem pe o culoare familiară. Cu un tricou, care este o investiție mult mai mică, aceasta este o clipă de „îmi place la nebunie combinația de culori!” şi nu ezităm să-l cumpărăm. Cu mobilierul sau covorul ne este frică să avem încredere în vocea noastră interioară, pentru că știm că este o investiție considerabil mai mare și de durată. Toată lumea procedează astfel, este natura umană. Cu toate acestea, dacă exercițiul propus vă ajută să vă determinaţi culorile preferate, poate veţi fi mai încrezători să le achiziționaţi sau să le utilizaţi şi în jurul vostru.
Cercetați trecutul
* Dacă nicio regulă de mai sus nu vă satisface pe deplin și vă este în continuare destul de greu să alegeți o schemă de culori potrivite pentru locuința dvs., puteți încerca să vă inspirați din trecut. Fiecare epocă și stil de decorare are un set original de combinații de culori. Veți fi surprinși să vedeți câte opțiuni vă oferă o simplă cercetare a stilurilor de decorare din trecut.
Cele mai recomandate culori de interior pentru…
* Podele – Podeaua este fundamentul și baza pentru întreaga cameră.
– Este întotdeauna recomandat să utilizaţi un parchet de culoare neutră pentru simplul motiv că aceasta creează un fundament pentru orice altceva. Amintiți-vă, şi verdele şi albastrul pot juca rolul de culori neutre dacă le „dezactivaţi” suficient. Dacă vă decideți să schimbați schema de culori în câțiva ani, va fi mai ușor să lucraţi în jurul unei podele de culoare neutră.
– Pentru a face casa să pară mai spațioasă și mai puțin instabilă, selectați o culoare de covor sau de parchet pe care să o menţineţi peste tot.
– Plăcile ceramice vor dura timp de câţiva ani buni, așa că este, de obicei, mai sigur să mergeţi pe o culoare neutră sau clasică, care vă permite să schimbați cu ușurință, mai devreme sau mai târziu, schema de culori a încăperii.
* Pereți – Pereţii sunt o parte extrem de importantă a unei camere.
– Culoarea şi/sau modelul pe care le utilizați pe pereți pot deveni cu ușurință o parte dominantă a unei camere, datorită cantității mari de spațiu acoperit.
– Decideţi-vă asupra utilizării unui model pe pereţi, mobilier, un covor, sau o draperie, pentru că, în general, două modele foarte îndrăznețe într-un spațiu relativ îngust vor lupta între ele și nu veţi avea o cameră armonioasă. Când vă hotărâţi asupra culorii de pe pereți, nu excludeţi celelalte posibilități de decorare: un obiect de interes arhitectural într-o cameră simplă, adăugarea unei picturi murale, sau acoperirea unuia din pereţi cu piatră falsă.
– Defectele unui perete pot fi ascunse (sau, din păcate, amplificate), în funcție de luciul finisajului. Cu cât acesta va fi mai plat sau mai mat, cu atât mai puţine imperfecţiuni din tencuială sau gips carton veţi scoate la iveală.
– Intrările, holurile şi băile secundare sunt părți tranzitorii ale unei case, iar pereţii acestor încăperi pot avea un colorit un pic mai îndrăzneț sau mai închis decât cei din zonele în care petreceţi mai mult timp. O culoare mai închisă sau mai îndrăzneață va ajuta, de asemenea, un spaţiu mic să aibă un impact vizual mai intens.
– Dacă aveți o cameră întunecată, care nu primește prea multă lumină naturală, vopsiţi pereţii într-o culoare deschisă sau satinată, semi-lucioasă. Suprafața reflectorizantă, împreună cu o culoare mai deschisă, va aduce mai multă lumină în cameră.
* Plafoane – Există multe modalități de a modifica percepția înălţimii unei camere.
– Nu multe persoane se gândesc la vopsirea plafoanelor în altă culoare decât alb şi asta tocmai pentru a da iluzia de mai înalt. Cu toate acestea, dacă nu ţineţi neapărat să „ridicaţi” vizibil spaţiul, luaţi în considerare acoperirea plafonului cu o culoare mai închisă.
– Vopsiţi întotdeauna plafonul înainte de a trece la pereți. Dacă veţi vopsi prima dată pereţii, vă va fi extrem de greu să nu stropiţi apoi suprafața tavanului.
– În camera copilului, chiar ar fi frumos să pictaţi tavanul într-o culoare mai jucăușă. Acest lucru va face plafonul să pară mai mic, dar camera va fi un spaţiu mult mai intim pentru cel mic. Puteţi picta stele, nori sau orice altceva cu efect fals.
– Aceeaşi tehnică este deosebit de frumoasă şi în cazul băilor. Dacă aveți o cameră mai joasă şi doriți un „lift up”, vopsiţi pereţii de la podea la tavan într-o singură culoare, de obicei mai deschisă.
* Ferestre – Ferestrele sunt un punct focal natural într-o cameră și o parte importantă în decorul casei. Nu ignoraţi rolul lor, lumina şi culorile din natură nu intră în casă decât prin ferestre şi lucarne. Aceste caracteristici magnifice pe care geamurile le oferă într-o cameră nu ar trebui să afecteze, ci din contră, să secondeze culoarea interiorului.
– Dacă aveți mai multe straturi de ferestre acoperite cu storuri, draperii şi jaluzele, le puteți minimaliza proporțiile și semnificația, folosind o singură culoare pentru toate straturile.
– Dacă, în schimb, doriţi ca fereastra să devină un punct focal, trebuie doar să recurgeţi la culori contrastante pentru fiecare strat.
– În cazul în care alegeți ca accesoriile ferestrei să se amestece în decorul camerei, culoarea ţesăturii ar trebui să fie aproape de aceeași culoare ca și peretele înconjurător. Acest lucru vă ajută, de asemenea, să măriţi vizual spaţiul, pentru că zidul va fi de o culoare neîntreruptă, continuă, cu o fereastră în aceeaşi nuanţă. Indiferent de culoarea ţesăturii, folosiți întotdeauna o draperie de culoare albă sau alb-ivoire. Acest lucru asigură un aspect unitar al ferestrelor, chiar şi din exterior.
– Jaluzelele colorate pot da casei un aspect inconsecvent la exterior. Consistența în stilul și înălțimea tuturor accesoriilor de ferestre este foarte importantă. Puteți varia, desigur, dar în general, ar trebui ca draperiile să se flateze reciproc, în lungime și stil. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să se potrivească exact, dar asigurați-vă că totuşi se completează.
– Culoarea draperiilor va arăta un pic diferit în unele zone, în funcție de iluminat. Lumina adaugă interes schemei de culori și ajută fiecare cameră să devină unică. Un perete vopsit în culoarea piersicii într-o cameră care primește lumină naturală toată ziua va arăta total diferit de culoarea unui perete piersică dintr-o cameră din partea de nord a casei.
* Mobilier – Nu vă fie teamă să amestecaţi stiluri de mobilier şi finisaje într-o încăpere. Cele mai multe case, scump decorate, nu au piese de mobilier potrivite, dar au piese unicat care se completează reciproc. Un stil de design eclectic poate părea unora ca cel mai simplu stil de a ieşi din încurcătură, pentru că este un amestec de bun gust. Pentru alții, o cameră tradițională este cea mai simplă, pentru că există reguli și linii directoare de urmat.
– Pentru relaxare, o tapiserie texturată sau cu model este cel mai bun mod de a completa schema de culori.
– O culoare solidă sau mici tapiserii imprimate vor face camera să arate mai lată.
– Modelele mici și culorile discrete pe mobilier vor crea un mediu mai odihnitor, în timp ce modelele îndrăznețe și culorile vii vor crea o cameră plină de energie.
– Mobila în culori închise, țesăturile grele, texturate vor părea masive putând încărca inutil un interior de dimensiuni reduse. Mobilierul în culori deschise şi texturile netede tind să dea, chiar și unei camere mici, lumină şi un aspect aerisit.
– Dacă v-ar plăcea o canapea albă, dar vă împiedică năzbâtiile făcute de cei mici sau de animalele de companie, folosiți perne albe de accent sau aruncaţi peste ea o cuvertură într-o culoare neutră, cum ar fi bej.
– Lemnul pieselor de mobilier dintr-o cameră nu trebuie să se potrivească exact, de fapt, chiar pare mai interesant să aveţi un amestec de lemn și pete de culoare. Doar asigurați-vă că subtonurile pieselor se completează reciproc. Subtonurile stejarului, de exemplu, nu au ce căuta lângă cele ale mahonului vişiniu.
– Evitați folosirea unor stiluri sau culori conflictuale într-o zonă deschisă. Dacă aveți o bucătărie amenajată în stil country, va arăta un pic dubios să aveţi un living în stil modern, contemporan.
– Utilizați culoarea în accesorii (perne, covoare și opere de artă) pentru a aduce diferite spații împreună, dacă principalele scheme de culori sunt diferite.
– Instalați variatoare de lumină pentru bucătărie, pentru a crea o ambianță mai plăcută în momentele în care nu sunteți absorbiți de gătit, desigur. Acest lucru permite unei bucătării, adică unui spaţiu deschis, să se întrepătrundă cu zona de living, în special atunci când doriți să creați o stare elegantă şi sofisticată.
– Dacă frigiderul este vizibil din zona de living, acoperiţi-i uşa sau uşile cu nişte panouri frontale pentru a se potrivi și asorta cu dulapurile de bucătărie.
– Dacă bucătăria este o zonă deschisă chiar în living, asigurați-vă că dulapurile de bucătărie completează culorile și stilul din camerele adiacente. În cazul în care dulapul este din lemn, stabiliţi dacă este mai degrabă o pată rece sau una caldă și apoi selectați culori calde sau reci pentru întreaga schemă de culori. De exemplu, dacă aveți un ivoire în schema de culori din zona de living, nu veți dori probabil ca dulapurile din bucătărie să fie de un alb strălucitor, pentru că se vor respinge. Ar fi mai bine să fie tot în culoarea fildeșului sau într-o culoare contrastantă.
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://www.realsimple.com/beauty-fashion/clothing/shopping-guide/color-matching
https://www.homedit.com/learn-to-combine-colors-like-a-pro/
https://www.houzz.com/magazine/how-to-mix-colors-and-make-it-work-stsetivw-vs~76776994
https://interiordesign.lovetoknow.com/inspiration-ideas/how-match-colors-interior-design
https://www.interioreast.com/how-to-use-colors-in-interior-design/
