La șapte luni după apariția sa în China, noul coronavirus, pentru care încă nu a fost găsit un vaccin, continuă să circule activ, alimentând teama de un al doilea val, într-un context economic și social tensionat, scrie presa internațională.
Potrivit unui bilanț al AFP, peste 16,5 milioane de persoane au fost infectate de la sfârșitul anului 2019, aproape cinci milioane dintre ele după 1 iulie. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul cazurilor în lume s-a dublat în ultimele șase săptămâni, adaugă The Guardian. Europa începe să se replieze în fața panicii legate de un al doilea val viral, titrează La Verdad, iar Euronews constată că evoluția coronavirusului în Europa de Est continuă să stârnească îngrijorare. România, țara balcanică cea mai afectată în ultimele săptămâni, înregistrează creșteri zilnice, în Ungaria, mai multe sinagogi au fost închise, iar în Serbia, cifra noilor cazuri pozitive este ridicată, explică Euronews. În fața recrudescenței infectărilor, noi măsuri de protecţie sunt luate în Spania, Germania, Belgia sau Grecia, privind purtarea măștilor sau obligativitatea testării pentru călătorii veniți din zone de risc, informează Le Monde, subliniind că, până acum, pandemia a provocat pierderi de 320 de miliarde de dolari în sectorul turistic, unde sunt în pericol peste o sută de milioane de locuri de muncă directe, potrivit barometrului publicat de Organizația Mondială a Turismului.
Totuși, liderii de business din întreaga lume au transmis un neașteptat mesaj de încredere nu numai în capacitatea de redresare a companiilor din Europa, ci și în șansa lor de a-și întrece rivalele de pe alte piețe, întărind speranțele unei renașteri industriale, consemnează Politico. Europa se află la o răscruce și este momentul ca ea să acționeze cu determinare, să se dezbare de vechile limitări și să își construiască un nou destin, conchide Politico.
La Bruxelles, Comisia Europeană reînvie un proiect aflat în studiu din 2011, privind impunerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, pentru a-și finanța planul de relansare de 750 de miliarde de euro, informează Les Echos. Ideea este susținută şi de cuplul franco-german şi ar putea constitui chiar o parte a resurselor pentru un viitor buget european, însă există riscul de a se lovi de rezistența actorilor de pe piață, într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să întărească rolul piețelor financiare în Europa, analizează Les Echos.
Consiliul UE a numit 22 de procurori pentru Biroul Procurorului Public European (EPPO), care vor lucra împreună în subordinea noului procuror-șef european, Laura Codruţa Kövesi, anunţă EUObserver. EPPO ar trebui să devină operațional până la finalul anului, fiind însărcinat cu investigarea, instrumentarea și trimiterea în instanță a dosarelor privind infracțiuni contra intereselor financiare ale UE, aminteşte New Europe.
De interes pentru EUObserver sunt relațiile dintre UE și China. Un dialog comercial și economic la nivel înalt, prin videoconferință, a avut loc sub co-președinția vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și vicepremierului Consiliului de stat al Chinei, Liu He. Discuțiile s-au axat pe criza coronavirusului, guvernanța economică globală și cooperarea privind taxarea, ca și pe reforma Organizației Mondiale a Comerțului și a negocierilor în curs privind un acord de investiții, adaugă EUObserver. Totuși, publicația britanică The Conversation crede că Beijingul şi-a pierdut influența în Europa Centrală și de Est (CEE), apărând o fisură între cele două părți, după un deceniu de cooperare sub stindardul așa-numitei inițiative „17 + 1”, lansată în 2012, cu 16 țări CEE, dintre care 11 state membre ale UE, cărora li s-a adăugat în 2019 Grecia. Țările din Europa Centrală și de Est au fost optimiste în privinţa beneficiului lor de pe urma generozităţii economice a Chinei, crede publicaţia britanică, dar acum multe dintre ele consideră Beijingul ca pe o amenințare şi îi reproșează că nu și-a îndeplinit promisiunile entuziaste făcute regiunii privind investiții de amploare. În plus, detaliază The Conversation, țările din CEE au devenit precaute cu privire la riscurile politice asociate bonomiei lor față de China, pe fondul criticilor crescânde din partea UE și a SUA, în ultimii ani şi, în urma presiunilor Washingtonului, Polonia, Republica Cehă, România și Estonia au indicat că vor interzice unei firmei chineze să construiască rețelele lor 5G. Pe acest fundal, opinează The Conversation, este puțin probabil ca un guvern chinez, care este din ce în ce mai preocupat de stabilitatea regimului propriu, să poată acoperi, ca să nu mai spunem repara, daunele produse de nenumăratele oportunități ratate în ultimii opt ani.
Cristina Zaharia
RADOR – 29 iulie
