Se pare că perioada romantică a radicalismului naţionalist şi xenofob din Germania s-a terminat, atunci când membrii acestor organizaţii se mulţumeau să mărşăluiască pe Unter den Linden, bătând cu bocancii în asfalt şi fluturând steaguri care aminteau de simbolurile naziste. Astăzi extremiştii vor să devină burghezi şi să se consolideze şi din punct de vedere economic în societatea germană – scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Autorităţile din domeniul securităţii naţionale trag un semnal de alarmă: fenomenul nu mai trebuie privit cu pasivitate.
Extremiştii de dreapta au o strategie clară de achiziţionare a bunurilor imobiliare. Ei preferă casteluri, terenuri în zone rurale, de unde își pot conduce campaniile ideologie – spune şeful agenţiei de protecţia constituţiei din Saxonia, Dirk-Martin Christian. Potrivit autorităţilor în prezent există 146 de proprietăţi în Germania care aparţin extremiștilor de dreapta ori sunt folosite permanent de aceștia. În incinta lor se organizează concerte sau sunt prezentate aşa numitele „discuţii cu martori oculari”, prin care aceste organizaţii vor să îşi răspândescă versiunea lor despre istoria Germaniei. În alte imobile se vând haine specifice pentru concertele formaţiilor muzicale, care propagă tezele extremiste. Există de asemenea restaurante aflate în proprietatea extremiştilor, care alimentează conturile acestor organizaţii, eventual sunt folosite pentru spălarea banilor. „Extremiştii de dreapta caută imobile mai ieftine în zone rurale, susţinând că vor să muncească pentru patria lor. Astfel încearcă să obţină acceptare din partea comunităţilor locale pe care vor să le influenţeze” – a spus ministrul de interne din Brandenburg, Michael Stübgen.
Un alt domeniu de activitate „civică” a organizaţiilor în cauză sunt centrele de arte marţiale. În aceste săli de antrenamente tinerii nu învaţă doar tehnicile de autoapărare, ci şi ideologia de extremă dreapta. Acei tineri care nu au încredere în instituţiile statului şi în societate, în totală izolare sunt formaţi ca luptători activi împotriva ordinii constituţionale – declară Dirk-Martin Christian.
Stübgen adaugă că autorităţile nu reuşesc întotdeauna să obţină informaţii din timp despre intenţia extremiştilor de a achiziţiona unele proprietăţi, de aceea ar trebui să fie şi sarcina societăţii, a asociaţiilor oamenilor de afaceri şi a instituţiilor să fie mai atente la cumpărătorii proprietăţilor imobiliare. „Ar trebui ca pe viitor să nu rămânem pasivi faţă de acest fenomen” – este de părere Michael Stübgen.
Potrivit declarației şefului agenţiei pentru protecţia constituţiei din Saxonia, legile actuale nu sunt suficiente pentru a combate eficient achiziţiile imobiliare ale extremiştilor de dreapta. Aceștia cumpără de cele mai multe ori proprietăţile în calitate de persoane fizice, şi nu în numele organizaţiilor lor. „Noi luptăm cu extremismul de dreapta din secolul 21, având legi din secolul 20. Legislaţia şi dotarea tehnică a autorităţilor ar trebui să ţină pasul cu evoluţia generală a fenomenului extremist” – spune Dirk-Martin Christian.
Székely Ervin, RADOR
