Presa internațională este în general unanimă în privința riscurilor crescânde provocate de coronavirus, iar o declarație recentă a președintelui american Donald Trump pare să scoată și mai mult în evidență acest fenomen.
Revista americană Forbes, ca de altfel și alte organe de presă din Statele Unite, relatează că „Trump sugerează amânarea alegerilor”. Revista subliniază că, „joi, președintele Trump, altminteri un vajnic adversar al votului prin poștă, a dat de înțeles că ar amâna alegerile prezidențiale din noiembrie – un lucru pe care el însă nu are autoritatea să îl hotărască”. Motivul invocat nu este însă coronavirusul, ci eventuala generalizare a votului prin poștă – decizie care, în opinia sa, ar face ca alegerile „să fie cele mai incorecte și mai frauduloase din istorie”. O altă publicație americană, The New York Times, afirmă că, „evoluând prost în sondajele din ultima vreme, sugestiile președintelui despre alegeri nu au nicio bază”. Potrivit aceluiași ziar, „printr-un mesaj pe Twitter, Trump a spus că votul ar trebui amânat, cităm, ‘până când oamenii vor putea vota ca lumea, adică în securitate și siguranță'”.
Dar Statele Unite au dilemele lor și în alte privințe. Aflat în Germania, ministrul chinez de externe, Wang Yi, afirmă că „Statele Unite sunt cel mai mare distrugător al ordinii mondiale”, după cum relatează oficiosul chinez China People’s Daily. Iar, la Londra, ambasadorul Chinei în Marea Britanie, Liu Xiaoming, a acuzat Statele Unite că „alimentează un nou Război Rece din cauză că anumiți politicieni caută un țap ispășitor ca să-și sporească sprijinul la alegerile prezidențiale”. Ziarul american The Washington Post lămurește însă lucrurile, titrând: „Nu există niciun Război Rece cu China, și dacă ar fi, noi tot nu l-am câștiga”.
În Europa însă, reacția mai marilor politicii în privința coronavirusului are alte efecte. Astfel, în Franța, popularitatea președintelui Emmanuel Macron „a urcat cu 6 procente, atingând 50% după ce a convenit cu ceilalți lideri europeni un acord de redresare economică pe fondul coronavirusului și după recenta remaniere a guvernului”. Publicația franceză Le Point, subliniază însă că „recent numitul premier, Jean Castex, se bucură de o popularitate mai mare, procentul său fiind 56%”. Altminteri, după cum aflăm din Le Parisien, „aleșii locali fac pregătiri în vederea unui al doilea val de coronavirus: se fac stocuri de măști, se mărește capacitatea de testare și se înmulțesc sfaturile în vederea prevenirii infecției”.
Mai lentă în reacția sa la noul coronavirus, Marea Britanie se dovedește acum vigilentă. Ziarul britanic Daily Telegraph relevă faptul că, „potrivit sondajelor, majoritatea britanicilor sprijină acum carantina impusă persoanelor care vin din Spania”. Dar, potrivit publicației Daily Express, „ministrul spaniol al turismului crede că situația s-ar putea schimba în maximum zece zile”. Un titlu din cotidianul britanic The Guardian exprimă însă marea dilemă: „Spania sau Italia – unde vă simțiți mai în siguranță în privința coronavirusului?”. Și totuși, spaniolul El Mundo afirmă că „guvernul britanic studiază diverse modalități prin care să mai reducă din carantina impusă persoanelor venite din Spania”.
Pentru unele țări din estul Europei, nu coronavirusul pare să fie însă important. De exemplu, tensiunile par să crească între Rusia și Belarus, o fostă republică sovietică. O serie de arestări semnalate în urmă cu două zile la Minsk, capitala din Belarus, au făcut ca ambele țări să facă declarații belicoase. Autoritățile belaruse au afirmat că arestații ar fi fost mercenari ruși, iar, în opinia ziarului moscovit Kommersant, „scandalul ar putea afecta grav relația Rusiei cu țara vecină”. Publicația Belaruskie Novosti relatează că, în urma unor incidente, „au fost arestați 32 de cetăteni ruși”. Agenția de presă aparținând statului belarus, BelTA, a trsnsmis că „autoritățile au fost avertizate în legătură cu sosirea în țară a 200 de mercenari, a căror misiune ar fi fost să destabilizeze situația în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale”. „Cu sau fără acordul Rusiei, scopul incidentelor a fost acela de a amâna alegerile prezidențiale”, estimează ziarul rus independent The Moscow Times. Din ziarul moscovit Pravda aflăm că „mercenarii ruși arestați erau în drum spre Sudan”, numai că, susține același ziar „Rusia neagă oficial orice implicare în operațiuni din Sudan sau din Libia”. Citat de revista franceză L’Express, președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar fi declarat: „Dacă sunt cetățeni ruși, atunci trebuie să ne adresăm imediat forurilor rusești ca să vedem ce se întâmplă”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
