Cu trei luni înaintea alegerilor prezidenţiale americane, candidatul democrat Joe Biden se bucură de un avantaj confortabil faţă de preşedintele în exerciţiu Donald Trump, dar lupta electorală adevărată abia acum începe şi mai pot apărea surprize, mai ales având în vedere condiţiile speciale în care se va desfăşura procedura.
Fostul director de campanie al lui Bill Clinton, James Carville a declarat recent că alegerile s-au încheiat, iar Trump a pierdut. Acesta crede că este posibil ca preşedintele – recunoscând că nu are nicio şansă – să se retragă din cursă încă înainte de data planificată a alegerilor, adică 3 noiembrie. Alţi analişti dimpotrivă, cred că este prea devreme ca democraţii să pună la frigider sticla de prosecco. În politică – aşa cum a afirmat fostul prim-ministru britanic Harold Wilson – şi o săptămână este o perioadă lungă, în care multe se pot întâmpla. În anul 1988 la sfârşitul lunii iulie Michael Dukakis conducea încă în faţa lui H. W. Bush cu 54:38, însă după trei luni cel din urmă a câştigat cu un avans de 8 procente. Situaţia s-a repetat şi în anul 2016, când Hillary Clinton conducea permanent în campania electorală, totuşi a pierdut alegerile (chiar dacă a obţinut mai multe voturi decât contracandidatul ei).
Analogiile istorice însă nu reprezintă anul acesta cel mai bun reper, având în vedere că această campanie se deosebeşte de toate celelalte anterioare. Mult timp părea că teza de bază a lui Carville, şi anume că până la urmă decisivă va fi starea economiei, va fi valabilă şi în 2020. Acesta era motivul pentru care Donald Trump a insistat pentru relansarea restricţiilor încă de atunci, când vârful primului val al epidemiei de coronavirus nu fusese atins. Argumentul preşedintelui a fost că a creat cea mai puternică economie a tuturor timpurilor şi asta va face după ce va trece pandemia. Adevărul în schimb este că perioada cea mai lungă de creştere a economiei americane a început de pe vremea mandatului lui Barack Obama, dar este adevărat că datele privind ocuparea forţei de muncă şi cotaţiile de pe burse au atins vârful în perioada mandatului lui Trump. Un rol important în obținerea acestui rezultat l-a avut scăderea continuă a impozitelor timp de trei ani şi jumătate. Pandemia însă a anihilat toate aceste succese. La finele lunii iulie, 70% dintre americani se temeau că vor contacta virusul şi 87% dintre respondenţi erau îngrijoraţi din cauza stării economiei. Majoritatea oamenilor nu s-au dus la restaurante, săli de fitnes sau cinematografe nici după ce aceste locaţii au fost redeschise.
Publicaţia americană Vanity Fair a scris zilele trecute că în spatele politicii sanitare greşite a administraţiei Trump a stat o idee la fel de eronată şi cinică. Preşedintele abia la sfârşitul lunii martie a început să creadă în avertizările specialiştilor epidemiologi, că pandemia va crea perturbări serioase în viaţa economică şi socială. Atunci l-a rugat pe Jared Kushner, ginerele său care este consilier prezidenţial, să elaboreze un plan de acţiune naţional pentru combaterea epidemiei. Acesta în aprilie a opinat că nu este necesar un astfel de proiect, pentru că virusul se răspândeşte doar în statele conduse de democraţi, respectiv în New York şi New Jersey, ca atare este mai folositor din punct de vedere electoral, dacă responsabilitatea pentru această epidemie este aruncată pe umerii politicienilor Partidului Democrat. La mijlocul verii însă a devenit evident că epidemia nu a cruţat nici statele din sud şi sud-vest, care în anul 2016 au votat cu Trump şi că mulţi politicieni republicani sunt de acord cu restricţiile propuse de autorităţile sanitare. Casa Albă a negat informaţiile publicate de Vanity Fair, însă până atunci acuzaţia la adresa lui Trump, cum că a comis practic un genocid motivat politic, s-a răspândit în toată ţara.
Din acest motiv tema principală a campaniei electorale – după toate probabilităţile – va fi pandemia. Numărul celor decedaţi ca urmare a COVID – 19 se apropie de 160 de mii şi după unele modele matematice peste o lună se va ajunge la 180 – 210 mii de decese. O parte a şcolilor va alege cu siguranță învăţământul on-line, iar în Congres nu există consens în ce privește ajutorarea zecilor de milioane de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă.
Székely Ervin, Rador
