Criza coronavirusului se menține în centrul atenției presei internaționale, în contextul în care tot mai multe țări încep să reintroducă restricții și măsuri de siguranță, pe fondul creșterii accentuate a numărului de cazuri înregistrate. La acest sfârșit de săptămână, numărul îmbolnăvirilor la nivel global a depășit 18 milioane, iar cel al deceselor se apropie de 700.000, potrivit datelor furnizate de Reuters. Statele Unite sunt cea mai afectată țară, cu peste 4,7 milioane de îmbolnăviri și 158.000 de decese, pe locul doi aflându-se Brazilia. Cifre în creștere și în țările europene, unde tot mai multe capitale își lărgesc așa-numitele liste roșii, care includ statele cu număr mare de îmbolnăviri și ai căror cetățeni fie nu pot intra, fie trebuie să stea în carantină sau să furnizeze acte medicale recente pentru a demonstra că nu sunt bolnavi, scrie Hürriyet din Turcia. Însă pe măsură ce sunt reimpuse restricții, încep să apară și reacții de protest, cel mai recent exemplu fiind demonstrațiile care au avut loc sâmbătă în Germania. La Berlin, peste 20.000 de persoane au protestat față de măsurile de combatere a coronavirusului, pe care l-au numit „o alarmă falsă”, arată Deutsche Welle. Protestele în cursul cărora au fost răniți 45 de polițiști și au fost reținuți peste 130 de demonstranți „au continuat în pofida unei noi creșteri a cazurilor de îmbolnăvire pe plan intern și a avertismentelor că Europa este lovită de un al doilea val”, mai notează Deutsche Welle. Noile măsuri anunțate de autoritățile de la Berlin îi nemulțumesc pe cetățeni, în pofida succesului înregistrat de guvern în combaterea coronavirusului, scrie Time. „Spre deosebire de Statele Unite, Brazilia sau Marea Britanie, guvernul Germaniei a fost lăudat pentru modul în care a gestionat pandemia. Numărul de decese înregistrat în Germania – puțin peste 9.150 din 210.670 de cazuri confirmate – este de cinci ori mai mic decât cel al Marii Britanii, care are o populație mai mică”, comentează Time.
Dar nu doar Germania este scena unor proteste cu mii de participanți, în contextul pandemiei COVID-19. În Bulgaria, mii de persoane au ieșit pe străzi pentru a cere demisia guvernului Borisov, pe care îl acuză de corupție. Agenția Novinite din Bulgaria scrie că protestatarii au blocat străzi din centrul Sofiei, instalând corturi, dar și unul dintre principalele drumuri spre Grecia, E79. Poliția îi avertizează totodată pe șoferi că și pe autostrada Trakiya, care leagă capitala de litoralul Mării Negre și oricum este aglomerată la sfârșit de săptămână, există posibilitatea formării blocajelor pe fondul demonstrațiilor, scrie Dnevnik.
Proteste au avut loc la sfârșit de săptămână și în Israel, participanții cerând demisia premierului pe care îl acuză de corupție, de modul în care a fost gestionată pandemia de coronavirus și de situația economică a țării. Potrivit Jerusalem Post, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al poliției, peste 10.000 de persoane au participat la protestul de lângă reședința premierului. Implicată în organizarea protestelor, mișcarea „Steagurile Negre” a estimat că în întreaga țară au participat la proteste aproximativ 60.000 de persoane, care îi reproșează premierului „că a distrus visele pe care țara a fost bazată”, mai scrie Jerusalem Post. La rândul său, Benjamin Netanyahu a acuzat violențele înregistrate în timpul protestelor și a criticat o anumită parte a presei, despre care spune că a relatat „unilateral” și că se comportă precum media din Coreea de Nord.
Din actualitatea politică internațională, presa reține noi aspecte referitoare la posibilitatea vehiculată de liderul american Donald Trump privind amânarea alegerilor prezidențiale. Într-o emisiune difuzată la CBS, șeful de personal al Casei Albe a spus că alegerile vor avea loc la timp, în luna noiembrie. Mark Meadows a adăugat că președintele Trump ar fi fost îngrijorat de siguranța votului prin corespondență. Însă, The New York Times subliniază că atât critici, cât și susținători ai lui Trump au respins declarația acestuia, considerând-o „o încercare neserioasă de a distrage atenția de la veștile economice devastatoare”. O serie de experți în domeniul legal au avertizat că atacurile repetate ale președintelui la adresa sistemului de vot prin corespondență „pot submina încrederea suporterilor săi în sistemul electoral”, mai arată The New York Times.
Revine în actualitate și cazul fostului judecător iranian, Gholam Reza Mansouri, capturat în luna iunie în România, eliberat sub control judiciar și găsit mort la hotelul în care locuia. Portalul turc Haberler amintește că, potrivit procuraturii din România, raportul medico-legal arată că Mansouri, fugit din Iran în cursul unui proces în care era acuzat de mită și corupție, și-a pierdut viața în urma unei căderi de la înălțime. Ca element de noutate, Haberler menționează că un membru al familiei lui Mansouri, chemat să identifice trupul neînsuflețit, a declarat pentru presa din Iran că particularitățile fizice nu seamănă cu cele ale fratelui său și că nu poate confirma nici măcar 50% că este vorba de Mansouri. În schimb, Radio Farda, post în limba persană din cadrul Radio Europa Liberă / Radio Libertatea, ridică un semn de întrebare în legătură cu moartea fostului magistrat. „Deocamdată nu se știe dacă prăbușirea sa de la un etaj, în urma căreia și-a găsit moartea, a fost accident, sinucidere sau asasinat. Fratele lui Mansouri pretinde că judecătorul ar fi spus familiei că este îngrijorat în legătură cu siguranța lui și că ar putea fi asasinat”, amintește Radio Farda.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
