La șase luni de la declararea situației de urgență sanitară la nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății a reevaluat pandemia de Covid-19 și a constatat că efectele acesteia vor fi resimţite timp de decenii, scrie presa internațională. Sunt peste 17 milioane de cazuri la nivel mondial, de la începutul pandemiei, cele mai afectate fiind ca număr de decese Statele Unite, urmate de Brazilia, Mexic, Marea Britanie și India, detaliază agenția italiană ANSA. OMS a avertizat că, în ciuda speranţelor privind obţinerea unui vaccin anti-coronavirus, este posibil ca niciodată să nu existe „un glonţ de argint” pentru COVID-19, iar drumul spre normalitate să fie unul foarte anevoios, consemnează Reuters. Pe frontul medical, semn al unei concurențe intense între state, alianțele se înmulțesc pentru a asigura accesul la un viitor vaccin anti-Covid-19 și apar rivalități, imunologul american Anthony Fauci exprimând îndoieli cu privire la siguranța vaccinurilor dezvoltate în prezent de Rusia și China, notează La Libre Belgique. O companie franceză și una britanică au anunțat un acord cu Statele Unite pentru o finanțare de peste 2 miliarde de dolari pentru furnizarea inițială a 100 de milioane de doze către americani, Uniunea Europeană s-a aşezat la rând, rezervând 300 de milioane de doze pentru o sumă nedeterminată, pentru anul viitor, Moscova a anunțat că speră să înceapă producția industrială a două vaccinuri proiectate de cercetătorii săi, în toamnă, în China un institut de cerctare militară, între altele, lucrează la dezvoltarea unui vaccin, iar Japonia a semnat un acord cu o alianță farmaceutică germano-americană pentru a-şi asigura 120 de milioane de doze de potențial vaccin, notează La Libre Belgique. Totodată, pe plan economic, statisticile globale, afectate de restricții în multe țări, stârnesc consternare, adaugă ziarul belgian. Zona euro a înregistrat în al doilea trimestru o prăbușire istorică de 12,1% a PIB-ului său, a anunțat vineri Oficiul European de Statistică, în Franța, scăderea în al doilea trimestru a fost de 13,8%, în Spania de 18,5%, în Germania, motorul economic al Europei, de 10,14%, iar în Statele Unite, măsurile restrictive au provocat o prăbușire a PIB-ului de 32,9%, menționează La Libre Belgique.
Cu privire la bugetul european de redresare, Franța a anunțat că va insista pentru includerea de sancțiuni privind statul de drept în noul fond al UE de 750 de miliarde de euro, informează EUObserver. Într-un interviu acordat cotidianului Financial Times, ministrul francez al afacerilor europene, Clément Beaune, a declarat că asistența de stimulare ar trebui să fie condiționată și a apreciat că sancțiunile ar trebui să presupună consecințe deopotrivă legale și financiare, declarațiile lui survenind după restrângerea unor drepturi în Ungaria și Polonia, și pe fondul unor grave acuzații de corupție la cel mai înalt nivel în Cehia.
În contextul amplelor proteste din Bulgaria, care denunță corupția din țară, El Confidencial speră că o investigație privind cheltuielile guvernului bulgar din fondurile UE, lansată de către procurorul public european va fi necesară atunci când Parchetul European va intra în funcțiune, la sfârșitul anului. În ampla sa analiză, El Confidencial opinează că, pe fondul pandemiei, al aprobării acordului de recuperare a Uniunii Europene și al provocărilor geopolitice prezentate zilnic de China, Statele Unite și alte puteri, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor, dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii, iar acest lucru ar putea fi distructiv, putând chiar să pericliteze proiectul UE pe termen lung. Inacțiunea UE și tăcerea deliberată și continuă a liderilor europeni cu privire la situația din Bulgaria ar putea duce la creșterea înstrăinării şi a eurocepticismului în rândul tinerilor bulgari, dar nu numai, crede ziarul spaniol. În plus, din punct de vedere al politicii externe europene, Bulgaria, ca frontieră externă a UE, joacă un rol important în migrație, securitate, relațiile cu Turcia și relațiile cu Rusia și regiunea Mării Negre și, dacă nu abordează în mod adecvat niciuna dintre aceste provocări, efectele vor fi resimțite rapid în alte părți ale Europei, conchide El Confidencial.
Legea este una pentru toți, a declarat Laura Codruța Kövesi, primul procuror public al Europei, citată de cotidianul britanic The Guardian. Manifestând acum la nivelul a 22 de țări aceeași determinare pe care a demonstrat-o în România în combaterea corupției, procurorul public european asigură că EPPO va fi un parchet independent, care va trebui să dovedească faptul că legea trebuie respectată de toată lumea. Etalonul succesului EPPO îl va constitui încrederea cetățenilor în instituție, a afirmat Laura Kövesi, care luptă să mărească bugetul instituției sale, pentru care s-au propus 37,7 milioane de euro, scrie The Guardian. Postul grec TVXS aminteşte că actuala şefă a noii instituţii europene a fost primul procuror general femeie şi cel mai tânăr din istoria României, iar sub conducerea sa încrederea cetăţenilor în autoritatea pentru combaterea corupţiei a crescut semnificativ.
Alte teme de interes pentru presa internațională sunt teoriile conspirației și negarea existenței pandemiei de coronavirus. La Repubblica susţine că în spatele teoriilor care neagă existenţa coronavirusului ar sta dezinformarea rusească, într-un război bacteriologic indirect, prin susținerea celor care cred că pandemia ar fi o conspirație a serviciilor secrete occidentale. Dezinformarea alimentează răspândirea coronavirusului în România, titrează Politico, menționând un sondaj care arată că 41% dintre români cred că noul coronavirus ar fi o armă biologică fabricată în SUA. În toată Europa, țările luptă cu o creștere a numărului de infectări, însă în România, un val de Covid-19 e alimentat de dezinformare, teorii ale conspirației și – se suspectează – propagandă susținută de Rusia, scrie Politico. Cei care construiesc campanii de dezinformare sunt actori statali, dar și o multitudine de actori locali, iar mesaje care bagatelizează efectele coronavirusului sunt preluate de politicieni și comentatori consacrați, lucru ce pare a fi foarte periculos atât în România, cât și în Balcani, acolo unde penetrarea propagandei rusești este mai profundă, atenționează experții citați de Politico.
RADOR – Cristina Zaharia
