Alegerile desfăşurate duminică în Belarus au ţinut capul de afiş al presei internaţionale, fiind pentru prima dată când liderul autoritarist Aleksandr Lukașenko a avut de înfruntat o opoziţie adevărată în cei 25 de ani de consolidare a puterii. Exit-poll-ul proclamă victoria „dictatorului” Lukanşenko cu un improbabil procent de 79,7% – în timp ce Belarusul se pregăteşte de proteste în masă, titrează The Independent, scriind că majoritatea clădirilor guvernamentale din Minsk au fost înconjurate duminică seara de armată, iar nervozitatea regimului s-a revărsat şi asupra internetului, prin încercări de restricţionare a lui. „Nedetronabilul Lukașenko provocat de o novice”, titrează şi La Libre Belgique. De obicei mohorâte și hotărâte dinainte, alegerile prezidențiale din Belarus s-au transformat într-o provocare pentru autoritarul Aleksandr Lukaşenko din cauza apariției unei opozante neașteptate, novice în politică, Svetlana Tihanovskaia, o profesoară de engleză în vârstă de 37 de ani. Aceasta a reuşit să mobilizeze mulțimi nemaivăzute de simpatizanți în toată țara, care cer “schimbare” și repetă în cor un cântec ce pledează pentru dărâmarea zidurilor închisorii belaruse, explică La Libre Belgique. The Guardian scrie despre campania acerbă în decursul căreia au avut loc cele mai mari mitinguri politice ale opoziției de după căderea Uniunii Sovietice, dar şi despre neregulile semnalate înaintea scrutinului. Astfel, contracandidata lui Lukaşenko a fost nevoită să fugă sâmbătă din apartamentul său şi să se ascundă după ce poliția a arestat câțiva membri importanți ai campaniei sale electorale, într-o tentativă, în opinia criticilor regimului, de a intimida opoziţia înaintea votului. În cursul primăverii, Lukaşenko i-a arestat pe candidaţii opoziţiei, printre care şi soţul Svetlanei Tihanovskaia, un blogger foarte popular pe youtube. Acest fapt a determinat-o pe Tihanovskaia să intre în luptă, formând, împreună cu alte două politiciene care i s-au alăturat, un „trio” care a transformat imaginea Belarusului ca țară a cărei politică este dominată de bărbați, mai scrie The Guardian.
În Statele Unite, președintele Donald Trump a prezentat sâmbătă un nou plan de ajutoare pentru milioane de americani amenințați cu expulzarea și loviți de șomaj din cauza pandemiei de coronavirus. Decizia de a semna aceste decrete s-ar putea confrunta însă cu probleme legale, avertizează Bloomberg, explicând că Trump este acuzat că încearcă să-şi aroge puteri ale Congresului, după ce nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu congresmenii democraţi după săptămâni de negocieri cu privire la un al doilea pachet de susţinere în criza provocată de pandemie. În replică, Donald Trump susţine că democrații caută “să ia ostatic acest ajutor vital” şi exprimă speranţa că va ajunge la un acord cu Congresul “la o dată ulterioară”, notează La Libre Belgique.
New York Times scrie despre eliminarea unei mici reţele de conturi de Facebook „care funcționa în România și care susținea campania de realegere a președintelui Donald Trump prin relatări despre sprijinul de care se bucură din partea conservatorilor, din partea negrilor americani, din partea creștinilor și din partea rețelei QAnon, care promovează teorii nefondate ale conspirației”. Multe dintre cele 35 de conturi de Facebook și 88 de conturi de pe Instagram susțineau că sunt ale unor americani, iar unele gestionau pagini ale admiratorilor lui Trump, dar nu respectau regulamentele rețelelor de socializare. Concret, potrivit declarațiilor Facebook, în afara faptului că aceste conturi îi înșelau pe oameni în privința locului de unde transmit mesajele, unii dintre deținători se dădeau drept mai multe persoane postând conținuturi identice, detaliază New York Times. Dând ca exemplu acelaşi incident alături de demascarea săptămâna trecută a unor conturi false administrate de Rusia, publicaţia France Inter scrie despre mobilizarea platformelor Facebook şi Twitter pentru a lupta contra influenței străine în conținuturile difuzate pe rețelele de socializare. Aceste influenţe “manipulează dezbaterea publică în scopuri strategice”, a amintit Nathaniel Gleicher, directorul pentru reglementări privind securitatea cibernetică, adăugând că “ele estompează granița între dezbateri sănătoase și manipulare”. “Noi credem că oamenii au dreptul să știe când contul media este afiliat direct sau indirect unui actor stat”, precizează şi Twitter, potrivit France Inter. Publicaţia franceză aminteşte totodată că potrivit unui studiu al Oxford Internet Institute, articolele online ale instituţiilor media controlate de China sau de Rusia, dar și de Iran sau de Turcia, au fost distribuite pe rețelele de socializare mai mult decât cele ale presei tradiționale.
Pe frontul crizei coronavirusului, Frankfurter Allgemeine Zeitung, scrie că „din cauza unei creşteri evidente a cazurilor de infectare cu coronavirus în Bulgaria şi România, guvernul german avertizează asupra călătoriilor cu scop turistic în mai multe zone din cele două ţări”. Dacă, pentru Bulgaria, avertismentul include zone precum Nisipurile de Aur, în privinţa României, ziarul reţine că „cele mai importante regiuni de vacanţă din România aflate în Transilvania şi la Marea Neagră sunt exceptate de la avertizări” şi că zonele vizate sunt Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş. Şi regiunea Piemont din Italia a aprobat reguli mai stricte pentru cei care se întorc din ţări cu risc de infectare cu coronavirus, în special Bulgaria şi România. Aceştia vor trebui să-şi anunţe medicul curant sau Serviciul de Igienă şi Sănătate Publică şi să stea în carantină timp de 14 zile, scrie La Stampa. În final, avem şi două veşti bune. Italia anunţă realizarea un vaccin anticoronavirus de producţie proprie şi că va începe administrarea lui pe voluntari, din data de 24 august, potrivit La Repubblica, iar potrivit Reuters, Noua Zeelandă a marcat duminică o sută de zile fără transmitere locală a infecției cu coronavirus.
(Carolina Ciulu – RADOR)
