Aşa cum am relatat anterior, există toate indiciile că alegerile prezidenţiale din Belarus au fost fraudate. Preşedintele Alexander Lukaşenko utilizează forţa împotriva demonstranţilor pentru a-şi păstra puterea.
Până luni dimineaţă s-au terminat demonstraţiile, s-au încheiat ciocnirile dintre poliţie şi protestatari. Forţele de ordine au intervenit cu o deosebită brutalitate împotriva civililor paşnici, care au ieşit pe stradă după ce comisia electorală a anunţat rezultatele cosmetizate la comanda puterii. Potrivit estimărilor oficiale, preşedintele Alexander Lukaşenko a câştigat alegerile cu 80,23%, iar principalul candidat al opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia s-a clasat pe locul al doilea cu 9,9%. Candidatul opoziţiei nu recunoaşte acest rezultat, acuzând puterea de fraudă. „Nu există niciun motiv pentru care ar putea să mă aresteze şi nu vreau să părăsesc Belarus” – a declarat Tihanovskaia în cadrul conferinţei de presă ţinută luni. Aceasta a adăugat că vrea schimbări paşnice în ţară. „Măsurile luate în prezent de autorităţi ar fi fost de neimaginat până acum. În multe locuri oamenii au rămas în secţiile de vot ca să apere buletinele de vot. Vom avea grijă ca ceea ce s-a întâmplat acum aici, să nu se mai poate repeta” – a spus tânăra femeie, care a candidat în locul soţului ei, care este în închisoare. Mai târziu Tihanovskaia a declarat pentru Deutsche Welle că opoziţia este deja câştigătoare, pentru că a învins apatia şi indiferenţa societăţii. Stafful electoral al lui Tihanovszkaia, potrivit numărătorii paralele susţine că ea a câştigat cu un procent între 70-90 la sută.
Analistul politic local Artyom Sraybman a prevestit acum două luni că regimul lui Lukaşenko va declara o victorie de 80%. Toţi corespondenţii de presă străini susţin că alegerile au fost fraudate. Autorităţile au împiedicat activitatea observatorilor şi – invocând pandemia de coronavirus – au îndepărtat perdelele de la cabinele de vot. Reprezentanţii opoziţiei au fost ridicați de poliţie sau au fost bătuţi de civili necunoscuţi. În multe locuri buletinele de vot au fost epuizate înainte ca procesul electoral să se termine, iar în alte locuri cetăţenii nu au fost lăsaţi să voteze invocându-se faptul că timpul pentru votare a expirat. Exemplele de fraudă şi de intimidare au fost numeroase. În secţiile de votare din străinătate, unde observatorii nu puteau fi eliminaţi, Tihanovskaia a câştigat detaşat. Frauda a avut loc cel mai probabil zilele trecute, când deja se putea vota, dar observatorii nu aveau voie să fie prezenţi în secţiile de vot. Potrivit autorităţilor 40% dintre cei cu drept de vot și-au exercitat acest drept înainte de duminică. Reprezentanţii opoziţiei contestă această cifră.
După alegerile furtunoase Lukaşenko a acuzat Occidentul că îi manipulează pe demonstranţi. Mai demult suspecta Rusia că vrea să declanşeze haos în ţară. Preşedintele a spus că au fost verificate telefoanele organizatorilor demonstranţilor şi că aceştia au primit directivele din Polonia, Cehia şi Marea Britanie. Lukaşenko a fost felicitat de către preşedintele Chinei Xi Jin-pin şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Uniunea Europeană şi guvernul federal al Germaniei au solicitat autocontrol de la Lukaşenko.
Despre situaţia creată analistul politic maghiar Miklós Gábor a afirmat într-un articol publicat de cotidianul Népszava că actualul context intern şi extern nu este favorabil pentru opoziţia din Belarus. „În Belarus a crescut o generaţie nouă, care a depăşit populismul preşedintelui care conduce ţara de 26 de ani. Tinerii sunt culţi, au călătorit mult în Europa. Cei care pleacă la muncă în străinătate nu se mai duc în Rusia, ci în Occident. A doua cea mai mare sursă de venit a ţării o reprezintă serviciile de internet. Faptul că de câţiva ani Lukaşenko se prezintă ca un luptător pentru independenţa Belarus faţă de Rusia, nu a convins noua generaţie. Administraţia ţării însă este nepregătită pentru reforme radicale. Nici structura economiei şi nici birocraţia de stat nu sunt apte pentru o trecere la o economie de piaţă şi la o administraţie descentralizată şi flexibilă. Elita politică nu doreşte să facă schimbări majore. Faptul că forţele de ordine au intervenit prompt pentru înăbuşirea dură a protestelor, arată că aparatul de stat nu vede o alternativă la regimul lui Lukaşenko” – spune specialistul.
Totodată interesul Rusiei este să menţină puterea lui Lukaşenko. Se pare că în acest moment nu au pregătit un alt lider în locul actualului preşedinte, iar o cotitură politică a ţării către Occident ar provoca probabil o intervenţie militară directă a Moscovei, pentru că Putin nu a renunţat la ideea creării „lumii ruseşti”. Din această lume nici măcar plecarea Ucrainei nu este considerată definitivă de către Kremlin – este de părere Miklós Gábor.
Ervin Székely , RADOR
