Numărul persoanelor infectate cu coronavirus la nivel mondial a depășit 20 de milioane, potrivit rezultatelor unei numărători independente realizate de Universitatea Johns Hopkins din SUA, semnalează presa internațională. SUA continuă să aibă cele mai multe cazuri de infectare, urmate de Brazilia, India, Rusia și Africa de Sud, detaliază revista Time. Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a recomandat statelor membre în care cazurile de coronavirus cresc să restabilească normele de control al pandemiei, titrează ABC. Potrivit raportului Centrului european, cele mai multe cazuri noi raportate în ultimele 14 zile au fost înregistrate în Spania, România, Franța, Regatul Unit și Germania, menţionează ziarul spaniol. La Bucureşti există posibilitatea prelungirii din nou a stării de alertă care va expira la mijlocul lunii, această posibilă măsură putându-se repercuta şi asupra alegerilor locale din septembrie, consemnează postul ungar HÍR TV.
În contextul întețirii cursei în care țările lumii aleargă după un vaccin, Rusia a aprobat un posibil vaccin anti-coronavirus, înainte de finalizarea testelor clinice, anunță The New York Times. Un oficial rus a declarat că vaccinul va fi exportat în străinătate sub numele de Sputnik V, existând acorduri internaționale în vederea producerii a 500 de milioane de doze, 20 de țări cerând 1 miliard de asemenea doze, notează The Wall Street Journal. Numele vaccinului îl evocă pe cel al primului satelit din lume lansat pe orbită, Sputnik, pe vremea Războiului Rece, satelit care a fost și el văzut drept un eveniment marcant pentru prestigiul Rusiei pe plan internațional, explică The Guardian. Deși în Rusia, țară care a fost grav afectată de pandemia de coronavirus, evenimentul deschide calea unor vaccinări pe scară largă, este puțin probabil ca vaccinul să poată fi produs și în Occident, unde reglementările pe tema licenței sunt mai stricte, iar unii experți, inclusiv din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, au avertizat că s-ar putea ca nu orice vaccin apărut să se dovedească a fi ‘glonțul magic’ care să pună capăt pandemiei, adaugă The Guardian. Oferta de vaccin împotriva COVID-19 trebuie să acorde prioritate grupurilor vulnerabile, în contextul în care, în ultimele săptămâni, Statele Unite, Regatul Unit, Japonia și Uniunea Europeană au rezervat peste 1,3 miliarde de doze prin acorduri cu laboratoarele, atenționează ziarul brazilian O Globo. Dacă lumea dorește cu adevărat să eradicheze COVID-19, cooperarea internațională trebuie să prevaleze asupra regretabilului „naționalism al vaccinului”, căci, într-o economie mondială devastată, nimeni nu este interesat să prelungească pandemia, conchide O Globo.
Continuă tulburările politice în Belarus. La Minsk au început noi rețineri în rândul protestatarilor, titrează Ria Novosti, iar The Washington Post anunţă că, pe fondul protestelor în urma disputatelor alegeri, candidata opoziției din Belarus a părăsit țara.
OSCE, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, urmărește cu multă îngrijorare folosirea intimidării și a forței polițieneşti disproporționate împotriva manifestanților din Belarus, scrie Jornal Economico. Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE (ODIHR) face apel la dialog și îndeamnă autoritățile să se abțină de la violență și să dezvăluie în mod onest rezultatele electorale detaliate ale tuturor secțiilor de votare, adaugă ziarul portughez.
Este acesta sfârșitul ultimului dictator al Europei? întreabă The Telegraph în editorialul său. Măsluirea fără jenă a alegerilor și răcirea relațiilor cu Moscova l-au lăsat pe dictatorul belarus Alexander Lukașenko într-o poziție precară, mai ales că a încercat să-și construiască punți spre Vest, invitându-l recent la Minsk pe secretarul de stat american Mike Pompeo, aminteşte The Telegraph şi conchide: Dacă Lukașenko se va trezi că nu are de înfruntat numai propriul popor, ci și Rusia, restul Europei și America, victoria lui s-ar putea dovedi a fi una ‘à la Pirus’.
Tensiunile sunt la cote maxime şi în Liban, în pofida demisiei guvernului. Libanul încearcă să umple vidul de putere, pe fondul celei mai grave crize în decenii, iar liderii ţării trebuie să îşi concentreze atenţia asupra formării unui nou executiv, scrie The Wall Street Journal. Dezastrul de la Beirut va aduce, în sfârşit, o schimbare în Liban? întreabă Stratfor. Valul crescând de furie populară pe fondul exploziei de la Beirut, împreună cu demisia ulterioară a guvernului premierului Hassan Diab, ar putea produce treptat reforme economice și politice, prin revigorarea cererilor de schimbare reală a înrădăcinatului sistem politic libanez, care a lucrat multă vreme pentru interesele elitei dogmatice înstărite, nereuşind să gestioneze economia în cădere liberă a țării, analizează Stratfor. (Cristina Zaharia)
