Protestele care au împins Belarusul în pragul unei revoluții, normalizarea relațiilor între Israel și Emiratele Arabe Unite, precum și evoluția îngrijorătoare a pandemiei de coronavirus în Europa se numără printre temele care atrag în mod special atenția presei internaționale.
La Minsk a avut loc duminică un „imens marș al opoziției” cu participarea a „zeci de mii de persoane”, scrie Le Monde, subliniind că din ce în ce mai mulți membri ai elitei se alătură contestării: jurnaliști de la televiziunea publică, cercetători, afaceriști, dar și un fost ministru al culturii și ambasadorul țării în Slovacia. Agenția britanică de știri Reuters afirmă însă că la „cel mai mare protest de până acum împotriva alegerilor considerate falsificate au participat aproximativ 200.000 de persoane”, potrivit unei estimări proprii. În SUA, The New York Times titrează că „Asediat în Belarus, Lukașenko se uită spre Putin”, comentând că „reorientarea de sâmbătă a lui Lukașenko spre Rusia în căutare de ajutor – cea mai recentă piruetă dintr-un dans mereu repetat de la venirea sa la putere în 1994 – dă de înțeles că el duce lipsă de idei noi pentru a se menține pe poziție”. Același ziar aprecia în editorialul său de sâmbătă că „Belarus nu este Ucraina, unde marile diferențe între regiuni, facțiunile politice și puternicii oligarhi au împiedicat guvernul să acumuleze o putere centralizată și militarizată precum cea deținută de Lukașenko”. Și dacă „de un sfert de secol, Lukașenko a predat adevărate lecții de dictatură, după alegerile din 9 august, atât de evident fraudate, următoarea lecție ar trebui să fie una despre cum se poate pune capăt unei dictaturi”. La Libre Belgique informează că în convorbirea sa telefonică cu președintele rus Vladimir Putin Lukașenko a căutat să-l convingă că mișcarea protestatară „nu e o amenințare numai pentru Belarus, ci și la adresa Uniunii dintre Rusia și Belarus, o uniune interguvernamentală între cele două țări”. Putin a evitat însă să-i acorde un sprijin de securitate concret, precizează France 24. Referitor la relația dintre cele două țări, site-ul ungar Hirado.hu citează un politolog maghiar conform căruia „Rusia nu dorește ca zonele sale de influență să devină parte a Occidentului, mai ales în cadrul NATO. Însă, dacă țările din apropierea Rusiei pot decide liber, cetățenii lor vor alege sisteme occidentale. Rusia nu vrea să permită acest lucru, astfel că instigă la războaie civile. Rusiei îi e teamă nu numai de influența militară a Occidentului, ci și de faptul că aceste țări vor deveni democrații prospere economic”. Presa din Rusia e sceptică în privința șanselor lui Lukașenko de a se menține la putere, ziarul Konsomolskaia Pravda apreciind că „salvarea lui Lukașenko înseamnă noi alegeri. Altminteri, acesta e doar începutul”. Nezavisimaia Gazeta vorbește despre „sciziunea din societatea belarusă, unde alegerile au demonstrat că noua generație se pare că nu este de partea lui Lukașenko. Noua generație vrea o schimbare democratică”. Moskovskii Komsomoleț îi acuză pe observatorii ruși că au fost complici cu regimul Lukașenko: “Dacă am spune că parlamentarii ruși care au monitorizat alegerile din Belarus au fost complici ai autorităților, nu ar fi o jignire. Dacă i-am crede pe acești domni respectabili, atunci protestele au izbucnit și au loc din și pentru nimic. A nu-i crede înseamnă a-i recunoaște ca pe niște politicieni cinici fără principii, care, din motive oportuniste și carieriste, sunt gata să spună că o dictatură evidentă este democrație pură”. De altfel publicația Korrespondent din Ucraina atrage atenția că echipa de campanie a Svetlanei Tihanovskaia, principala candidată a opoziţiei „a identificat deja aproximativ 300 de secții de votare în care rezultatele votării au fost falsificate și a transmis că nu recunoaşte rezultatele oficiale, susţinând că, în toate regiunile țării, între 70% şi 90% din voturi au fost pentru Tihanovskaia”. Pe plan internațional, portalul EUobserver relatează că miniștrii de externe ai UE au decis vineri să impună sancțiuni oficialilor belaruși implicați în falsificarea alegerilor și organizarea violențelor împotriva protestatarilor. Sancțiunile vor consta în interdicții de călătorie și popriri de active și ar putea intra în vigoare în două săptămâni. UE a mai declarat că nu acceptă rezultatul alegerilor și s-a oferit să medieze între Lukașenko și opoziție. De asemenea, „într-un rar caz de unitate transatlantică”, UE a discutat cu SUA „cum pot ajuta cel mai bine poporul belarus să obțină suveranitate și libertate”.
Acordul pentru normalizarea relațiilor între Israel și Emiratele Arabe Unite a provocat reacții amestecate în presa internațională. Cotidianul britanic The Guardian tratează pe larg subiectul în editorialul său exprimându-și îndoiala că acordul ar fi unul „istoric”. Cei trei autori ai lui, conducătorii statelor în cauză și cel american – Benjamin Netanyahu, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, respectiv Donald Trump – au avut „motive personale solide”. Președintelui american, fără realizări în politica externă, îi va folosi în campania electorală. Premierul israelian speră că astfel își va „salva moștenirea pătată” de eșecul la trei alegeri consecutive, inculparea pentru corupție și gestionarea extrem de criticată a pandemiei. Prințul moștenitor din Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, a șifonat reputația țării sale prin sprijinul pentru saudiți în războiul din Yemen și amestecul în războiul din Libia; în plus are un inamic comun cu Israelul, Iranul, iar acum îi va fi ridicat embargoul asupra armelor impus de SUA. Dar, „orice împăcare construită pe ruinele speranțelor palestiniene pentru un stat independent e suspectă și fragilă. Acest acord deficient ar putea foarte bine să ajungă să fie privit drept o eroare istorică”, conchide The Guardian. Cotidianul israelian Haaretz apreciază însă în editorialul său că pactul are per total efecte benefice. „Acordul nu a fost conceput pentru a rezolva conflictul israeliano-palestinian. Esența lui – ori anexare, ori pace cu Emiratele – obligă Israelul să facă un pas înapoi de la ideea anexării” unor teritorii din Cisiordania. Site-ul brazilian Folha Online consideră că acordul vizează „cooperarea crescândă dintre monarhiile bogate din Golf și Tel Aviv, care are drept scop stoparea duşmanului comun: Iranul ayatolahilor” și ar putea duce pe viitor la „o nouă configurație geopolitică dacă [și] Arabia Saudită se va alia cu Tel Avivul”. De altfel, Teheranul a reacționat calificând acordul o „greșeală teribilă” și „prostia strategică de la Abu Dhabi și Tel Aviv”, citat de publicația italiană, La Repubblica. O analiză amplă publică prestigioasa revistă americană de politică externă Foreign Policy, după care vâlva creată în jurul acordului nu se justifică, deși e „cu siguranță un lucru bun faptul că, după mai mult 25 de ani de la acordul său de pace cu Iordania, Israelul a încheiat pace și a fost recunoscut de către un alt stat arab”. Pe de altă parte, acordul „suspendă ideea anexării Cisiordaniei de către Israel, în loc s-o îngroape” și „ar putea exacerba tensiunile între Iran și statele din Golf”.
Evoluția pandemiei de Covid-19 naște din nou temeri în Europa, unde „recordurile negative privind ratele infectării sunt doborâte la rând”, transmite postul ungar de radio RKB. Situația începe iar să semene cu cea din lunile aprilie şi mai. „În Croaţia şi România nu au mai fost atâtea cazuri precum în ziua de joi. În Germania este deja a patra zi cu peste 1.000 de cazuri, iar în Franţa este a doua zi cu peste 2.500.” Și publicația elenă Ta Nea crede că „Europa se pregăteşte de un al doilea val al pandemiei”, având în vedere că „Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor constată în rapoartele sale săptămânale o tendință clară: cazurile sunt în creștere în toată Europa. Zonele «cu risc ridicat» sunt în nordul Spaniei, în jurul Lisabonei, în România, Bulgaria și Malta. Răspândirea pandemiei în țările în care se respectă măsurile restrictive este mult mai lentă decât în țările în care măsurile au fost relaxate”. Cu toate acestea, „ideea unei noi carantine generalizate e respinsă de majoritatea liderilor, care ezită să impună măsuri foarte stricte din cauza recesiunii și a consecințelor financiare”, scrie Ta Nea. „Vara europeană evoluează cu creşteri ale cazurilor de Covid-19 şi haos turistic”, titrează agenția americană Bloomberg, remarcând că „din Franța până în Ucraina, numărul de teste pozitive pentru Covid-19 crește vertiginos, întrucât din ce mai multe persoane au hotărât să plece în concediu după relaxarea măsurilor restrictive”.
Andrei Suba, RADOR
