Privitor la afirmaţiile tendenţioase şi profund neadevărate, aparţinând lui Alexandru Muraru, membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, apărute într-un comunicat recent publicat în mass-media folosind impropriu termenul de raport, facem următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice:
Societatea Română de Radiodifuziune nu se află nicidecum în colaps financiar şi administrativ, nu înregistrează datorii de nicio natură şi nici nu a cheltuit mai mult decât bugetul alocat prin Legea bugetului de stat şi aprobat de Consiliul de Administraţie.
Faţă de finele anului 2019, când fondurile alocate SRR au fost de 390.000.000 lei, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost alocată suma de 377.561.000 lei, sumă insuficientă pentru închiderea anului bugetar.
Dată fiind reducerea fondurilor bugetare alocate SRR pentru anul în curs, conform bugetului aprobat de Consiliul de Administraţie, fondurile repartizate pentru acoperirea serviciilor de închiriere a staţiilor şi circuitelor necesare difuzării programelor radio prestate de către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA (SNR) sunt mai mici faţă de necesar cu 19.125.000 lei credite de angajament, din care 13.625.000 lei credite bugetare. Din păcate, autorul comunicatului a făcut o confuzie nefericită, cu rea-voinţă şi incompetenţă, adunând cele două sume mai sus menţionate, ajungând astfel la suma de 33 milioane lei, demonstrând că deşi se află la al doilea mandat ca membru CA nu a înţeles cum funcţionează bugetul instituţiei.
De altfel, SRR a adus la cunoştinţa Guvernului, în repetate rânduri, necesitatea suplimentării bugetului pentru asigurarea serviciilor prestate de Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA. Ne exprimăm speranţa că până la finalul anului vor fi identificate resursele necesare pentru suplimentarea bugetului Societăţii
În privinţa salariului primit de Preşedintele Director General al SRR, în documentul autointitulat „raport” se face încă o aserţiune lipsită de temei. Veniturile conducătorului instituţiei sunt publice, se regăsesc în declaraţia de avere depusă în condiţiile legii şi nu au nivelul pretins de autorul comunicatului în materialul publicat. De altfel, membrii Consiliului de Administraţie primesc o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul Preşedintelui Director General, motiv pentru care nu pot pretinde că nu ar cunoaşte cuantumul real şi corect al bazei de calcul pentru drepturile lor băneşti sau că nu ar cunoaşte faptul că acest cuantum este negociat şi aprobat de Consiliul de Administraţie.
Cu privire la afirmaţia potrivit căreia colaboratorii-consilieri primesc astăzi salarii de aproximativ patru mii de euro şi numărul funcţiilor de conducere a crescut la peste 100, subliniem că aceste date au fost preluate din relatările de presă. În realitate – conform informărilor succesive pe care SRR le-a făcut ori de câte ori i s-au solicitat date cu privire la aceste aspecte, la nivelul SRR salariile se stabilesc în limitele prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă încheiat între angajator şi salariaţi, inclusiv pentru persoanele încadrate pe funcţiile de consilieri ai cabinetului PDG. Cu toate că salariile sunt confidenţiale, putem spune că ele nu sunt nici pe departe la nivelul pretins în document. Cât priveşte numărul funcţiilor de conducere, de peste 100, menţionăm că SRR este un serviciu public autonom de interes naţional ce are în componenţa sa 16 posturi de radio – naţionale, internaţionale şi regionale: Radio România Actualităţi, Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio Chişinău, Radio 3 Net Florian Pittiş, Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio România Constanţa, Radio România Oltenia Craiova, Radio România Iaşi, Radio România Reşiţa, Radio România Târgu Mureş, Radio România Braşov FM şi Radio România Timişoara. La acestea se adaugă Agenţia de Presă RADOR, Teatrul Naţional Radiofonic, Editura Casa Radio, Târgurile de Carte Gaudeamus Radio România, Sala Radio, Orchestrele şi Corurile Radio România compuse din Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Muzică Populară Radio şi Big Band-ul Radio. Fiecare dintre aceste entităţi are o structură obligatorie proprie de conducere, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 41/1994.
Altă afirmaţie total neadevărată este aceea potrivit căreia în SRR s-ar fi făcut promovarea incompetenţei şi a neprofesionalismului pe criterii exclusiv de partid şi asocieri politice, angajări pe criterii discutabile. În realitate, toate acţiunile de recrutare, selecţie, angajare din SRR au la bază proceduri stricte, supuse controlului intern managerial, iar criteriile de angajare sunt întotdeauna cele date de condiţiile de ocupare a posturilor; criteriile nu sunt nici discutabile, nici nu au de-a face cu vreun partid sau cu vreo asociere politică. Este de subliniat că sunt în funcţie toţi managerii posturilor de radio care erau la conducere în momentul preluării mandatului de către actualul preşedinte director general.
Cât priveşte dezastrul editorial invocat de autorul documentului , acesta nu este decât o flagrantă denaturare a faptelor, menită să inducă în eroare opinia publică, să discrediteze activitatea jurnaliştilor din SRR şi să aducă atingere imaginii serviciului public de radiodifuziune.
Conform rezultatelor de audienţă din primul val 2020, Radio România Actualităţi (RRA) este pe primul loc în topul Daily Reach, pentru prima dată în istoricul măsurătorilor SAR, ocupând în continuare prima poziţie la indicatorul Market Share; RRA este singurul post care înregistrează o creştere semnificativă a cotei de piaţă în mediul urban şi ocupă în continuare prima poziţie cu 14,5% (valoare pe care nu a mai atins-o din 2016) la mare distanţă de competitori; Radio România Regional îşi păstrează şi în acest val poziţia de lider în mediul rural.
Conţinutul editorial difuzat de toate posturile Radio România a fost adaptat, odată cu apariţia pandemiei de Covid-19 şi cu instaurarea stării de urgenţă, urmărind în permanenţă informarea rapidă, corectă şi completă a publicului, dar şi prevederile legale în materie.
În baza articolul 9 din Legea nr. 41/1994 serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt obligate să transmită, cu prioritate şi în mod gratuit, comunicatele sau mesajele de interes public primite de la Parlament, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de la Guvern.
Mai mult, în luna martie a intrat în vigoare INSTRUCŢIUNEA nr. 2 din 16 martie 2020 privind asigurarea respectării de către furnizorii de servicii media audiovizuale a măsurilor dispuse pe durata instituirii stării de urgenţă, adoptată de CNA, care prevede că:
Art. 1 – Pe durata instituirii stării de urgenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura:
a) difuzarea pe posturile de radio şi de televiziune a decretului de instituire a stării de urgenţă, în cel mult două ore de la semnare şi repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de urgenţă;
b) difuzarea integrală şi cu prioritate a informaţiilor şi comunicatelor oficiale ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi ale celorlalte autorităţilor publice implicate în gestionarea stării de urgenţă.
Adaptarea programului s-a făcut în timp real, în funcţie de situaţie şi de evoluţia evenimentelor de actualitate, fără a omite celelalte aspecte ale vieţii sociale, economice etc.
Echilibrul şi echidistanţa în programele de ştiri şi în celelalte emisiuni Radio România sunt urmărite permanent, iar rapoartele de monitorizare prezentate lunar membrilor Consiliului de Administraţie dovedesc că nu sunt înregistrate derapaje editoriale de natură politică.
Seria neadevărurilor susţinute de autorul comunicatului continuă cu faptul că PDG Georgică Severin ar fi refuzat „în mod repetat să mai organizeze şedinţele la sediul SRR, invocând în mod nereal pandemia de Covid-19 şi forţând organizarea online a acestora”. Precizăm că, înainte de fiecare şedinţă, membrii CA supun la vot modul de desfăşurare a acesteia: online sau prin prezenţă la sediul SRR. Distanţarea socială este o măsură adoptată de Guvernul României, prin acte normative, pe perioada de pandemie cauzată de virusul SARS CoV-2. În acest sens, nu putem reţine ce a lăsat autorul comunicatului să se înţeleagă, şi anume faptul că pandemia de Covid-19 ar fi fost invocată nereal sau un alt motiv având în vedere că încă din toamna anului 2019 Alexandru Muraru nu a participat la şedinţele CA-ului în sediul SRR ci în sistem online fiind plecat cu o bursă la New York.
Tot legat de pandemie, se mai face o afirmaţie falsă şi extrem de gravă: „conducerea SRR a pus în pericol viaţa şi sănătatea salariaţilor”. Acest aspect este contrazis de faptul că, la nivelul SRR, au fost luate măsuri ferme şi imediate de prevenire a răspândirii virusului SARS Cov-2, spaţiile de lucru au fost igienizate şi curăţate periodic, iar salariaţii au beneficiat permanent de soluţii de dezinfectare, măşti de protecţie şi alte produse necesare prevenirii răspândirii virusului. S-a întocmit un plan de măsuri pentru prevenţie şi instrucţiuni clare pentru toţi angajaţii prezentate de altfel şi în şedinţele CA spre informare.
Toţi cei trei salariaţi ai SRR care au fost confirmaţi cu COVID-19 se aflau fie în regim de telemuncă, fie în concediu de odihnă, neintrând în contact cu alţi colegi, fapt ce a făcut ca SRR să fie exclusă din orice anchetă epidemiologică.
În ceea ce priveşte exemplul flagrant, invocat fără niciun fundament sau argument plauzibil în raportul remis presei referitor la nerespectarea măsurilor dispuse de stat în legătură cu pandemia facem precizarea că toate masurile implementate la nivelul SRR au fost comunicate în timp util atât salariaţilor SRR, cât şi membrilor CA începând cu luna martie a.c., niciun membru CA neavând nimic de obiectat până la data prezentei.
Autorul „raportului” alterează din nou realitatea afirmând că, la nivelul SRR, nu au fost implementate la timp măsurile privind asigurarea triajului epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu şi a vizitatorilor la punctele de control acces în incinte, acest aspect conducând la punerea în pericol a sănătăţii şi vieţii salariaţilor, deşi cunoaşte că prevederile H.G. nr. 24/2020 au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr 395 din data de 15 mai 2020, dată de la care Societatea Română de Radiodifuziune a demarat de urgenţă procedura de achiziţie a aparatelor de măsurat temperatura pentru sediul central al SRR, studiourile teritoriale şi parcurile auto.
În consecinţă, încă din 15 mai 2020, SRR a suplimentat şi aprobat bugetul necesar, a aprobat modificarea PAAP şi a demarat de urgenţă procedura de achiziţie în vederea procurării aparatelor de măsurat temperatura. Orice achiziţie de bunuri, produse sau servicii se realizează, la nivelul SRR, cu respectarea prevederilor legale, în termenele impuse de lege şi normele incidente materiei. Pe cale de consecinţă, SRR a respectat întocmai şi la timp prevederile pct 2. lit a) din H.G. sus-amintită, achiziţionând 18 termometre şi 3 termoscanere necesare asigurării triajului epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu şi a vizitatorilor la punctele de control acces în incintele SRR (sediul central, studiourile teritoriale şi parcurile auto) cu posibilitatea ca termoscanerele sa fie utilizate si la momentul redeschiderii stagiunii de concerte a Sălii Radio.
Referitor la realizarea achiziţiilor la nivelul SRR în vederea limitării şi combaterii COVID-19, catalogate de către autorul comunicatului ca fiind discutabile: Curtea de Conturi a verificat cum au fost realizate achiziţiile la nivelul SRR în perioada stării de urgenţă, iar raportul Curţii de Conturi a fost comunicat membrilor CA, aceştia luând act de faptul că reprezentanţii CCR au certificat că toate achiziţiile s-au realizat cu respectarea prevederilor legale.
O altă falsificare a realităţii face autorul „raportului” atunci când afirmă că domeniul cultural a fost complet compromis.
Orchestrele Radio, împreună cu Radio România Muzical, au organizat în perioada 3 iunie – 8 iulie, câte două concerte pe săptămână, fără public, la Sala Radio, transmise în direct la Radio România Muzical şi Radio România Cultural, cu premiere în reţelele sociale şi care au strâns, fiecare în parte, mii de vizualizări. Concertele roz i-au adus în prim plan pe soliştii orchestrelor radio, dar şi ansambluri formate din muzicieni ai orchestrelor radio. Cât priveşte activitatea Corurilor Radio România, este exclus ca acestea să fi avut activitate în această perioadă, motivele fiind lesne de înţeles. Reamintim că una dintre principalele misiuni ale Orchestrelor Radio România este să asigure producţia ce urmează a fi difuzată pe posturile de radio.
Radio România a pus în aplicare prevederile legale privitoare la numărul posibil al participanţilor şi distanţarea fizică necesară, incompatibile, însă, cu organizarea de repetiţii pentru o orchestră completă simfonică. În plus, Radio România a acţionat activ pentru protecţia propriilor angajaţi, pentru a nu-i pune în situaţii de risc la locul de muncă, prioritatea instituţiei nefiind organizarea concertelor mai presus de sănătatea membrilor orchestrelor.
Domeniul cultural înseamnă la Radio România nu doar concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio, ci şi cele două posturi culturale, Radio România Muzical şi Radio România Cultural. Radio România Muzical este unul dintre puţinele posturi a căror cotă de piaţă din Bucureşti a crescut în primele patru luni ale anului, faţă de 2019, o certificare a faptului că radioul public a înţeles misiunea sa de a servi artiştii, muzicienii şi muzica clasică, în general, mai ales în aceste timpuri atât de dificile.
Concertele roz vor fi reluate la Sala Radio începând cu 25 august.
În comunicatul remis presei se afirmă, complet fals şi profund tendenţios: „instituţia a fost practic decuplată de la priorităţile sale şi proiectele strategice”.
În vederea îmbunătăţirii calităţii recepţiei posturilor publice de radio pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a demersurilor efectuate de SRR în perioada 2017-2020 către Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, au fost obţinute încă 10 frecvenţe FM pentru Radio România Actualităţi, Radio România Braşov FM, Radio Târgu Mureş minorităţi, Radio Târgu Mureş – secţia română, Radio România Cluj minorităţi.
De asemenea, în vederea extinderii zonei de recepţie a programelor SRR au fost întreprinse demersuri către autorităţile de reglementare în domeniul audiovizualului pentru obţinerea de noi frecvenţe FM pentru difuzarea programului Antena Satelor.
În acest an a fost obţinută aprobarea pentru creşterea puterii de emisie de la 200W la 400W pentru staţia de emisie Târgu Mureş 96,0 MHz care difuzează programul Radio Târgu Mureş minorităţi.
Referitor la aserţiunea privind „pierderea poziţiei câştigate de SRR în peisajul media internaţional”, cu mândrie afirmăm că Radio România şi-a păstrat poziţia în structurile de conducere ale unor importante organisme internaţionale – suntem în continuare membri în Comitetul Director al PBI, în Comitetul Director al COPEAM, am obţinut poziţia de membru în Comisia Radio EBU şi deţinem vicepreşedinţia URTI. În ultima perioadă SRR a încheiat noi acorduri bilaterale cu BBC, Radio France şi RAI.
Ne exprimăm speranţa că mass-media va lua act de punctul de vedere al Societăţii Române de Radiodifuziune şi nu va lăsa ca serviciul public de radiodifuziune să fie discreditat, prin publicarea unor informaţii menite să inducă în eroare opinia publică.
Materialul autointitulat „raport” prezentat în mass-media denotă rea-voinţă, lipsă de responsabilitate şi de solidaritate, prin lansarea unor acuzaţii calomnioase care afectează instituţia în ansamblul ei şi confirmă faptul că Alexandru Muraru nu este interesat de buna desfăşurare a activităţii societăţii cu un aport constructiv ţinând cont că este reprezentantul partidului aflat la guvernare.
Preşedintele Director General îşi rezervă dreptul de a oferi detalii, clarificări sau orice alte informaţii prezentând argumente care pot devoala motivele reale din spatele acestui atac tendenţios.
