Liderii europeni se reunesc miercuri într-un summit extraordinar prin videoconferinţă pentru a-şi arăta sprijinul faţă de protestatarii din Belarus şi pentru a avertiza Rusia să nu se amestece, scrie EuObserver. The Guardian preia avertismentele europenilor împotriva unei intervenţii militare a Kremlinului în acest stat ex-sovietic şi detaliază că decizia de convocare a unui summit UE – o idee care părea improbabilă în urmă cu o săptămână – reflectă evoluţia rapidă a situaţiei din oraşele din Belarus, după ce preşedintele Aleksandr Lukaşenko, cel care şi-a proclamat victoria în alegeri, i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să-i salveze regimul. Potrivit La Libre Belgique, europenii şi-au înmulţit presiunile asupra lui Putin, cerându-i să-l convingă pe preşedintele Belarus, al cărui aliat esențial este, să favorizeze dialogul cu opoziția care protestează pentru a zecea zi consecutiv împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale. Vladimir Putin, cel mai apropiat partener al Minskului și a cărui atitudine va fi crucială pentru rezolvarea crizei, a avut trei convorbiri telefonice separate cu omologul său francez, Emmanuel Macron, cu cancelarul german, Angela Merkel, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, linia comună a discuţiilor fiind, potrivit ziarului belgian, pledoaria europenilor pentru dialogul paşnic şi renunţarea la violenţă. Şi Consiliul Coordonator al opoziţiei belaruse, înfiinţat de contracandidata lui Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia, pentru a asigura transferul puterii, se arată interesat ca Rusia şi Uniunea Europenă să joace rolul de mediatori în discuţiile dintre opoziție și autoritățile din Republica Belarus, constată Ria Novosti. Între timp, încercând să tempereze mişcarea de protest în urma alegerilor prezidențiale controversate, președintele Aleksandr Lukașenko a dat de înţeles că țara ar putea organiza noi alegeri, cu condiția să se țină mai întâi un referendum pentru o nouă constituție, notează Le Soir.
Pe frontul coronavirusului, Organizaţia Mondială a Sănătăţii este îngrijorată de răspândirea virusului în rândul tinerilor şi de „naţionalismul vaccinului”, remarcă Le Monde. Şeful OMS a cerut statelor să lucreze împreună în domeniul cercetărilor medicale şi pentru furnizarea de produse necesare cum ar fi vaccinurile, avertizând că statele care pun propriile interese în faţa intereselor celorlalţi înrăutăţesc pandemia, notează The Brussels Times. Un alt apel vine din partea a 275 de foşti lideri mondiali, economişti şi specialişti în educaţie care au adresat o scrisoare liderilor G20, guvernelor, Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional şi băncilor de dezvoltare, pledând pentru o acţiune globală urgentă în vederea stopării crizei sanitare care creează o ”generaţie COVID pierdută”, cu milioane de copii privaţi de educaţie, scrie The Guardian. ”Nu putem sta şi permite ca aceşti tineri să fie privaţi de educaţie şi de o posibilă şansă de reuşită în viaţă”, se arată în scrisoare, subliniindu-se că pentru copiii mai puţin favorizaţi din lume, „educaţia este adesea singura ieşire din sărăcie”. În plus, pentru fetele adolescente „a fi la şcoală este cea mai bună apărare împotriva căsătoriilor cu forţa şi cea mai bună speranţă pentru o viaţă de oportunităţi extinse”, se mai arată în scrisoare, în care se subliniză că, potrivit estimărilor, la nivel mondial 12 milioane de fete sunt obligate să se căsătorească în fiecare an înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. De asemenea, mulţi alţi copii neşcolarizaţi riscă să fie exploataţi, fiind puşi să facă munci periculoase, mai avertizează autorii scrisorii. Însă experienţa redeschiderii şcolilor în Statele Unite nu pare deloc încurajatoare, după cum citim din Wall Street Journal, care constată că un număr tot mai mare de şcoli se reînchid temporar sau pentru o perioadă mai lungă la doar câteva zile de la redeschidere din cauza propagării virusului în rândul elevilor. Financial Times publică rezultatele unui studiu care arată că majoritatea votanţilor americani se tem de redeschiderea şcolilor, în condiţiile unui pesimism dominant cu privire la evoluţia pandemiei în Statele Unite.
În privinţa României, publicaţia greacă Proto Thema constată locul fruntaş ocupat de ţara noastră la numărul de cazuri de coronavirus importate în Grecia. Conform datelor prezentate de autorităţile de la Atena, majoritatea cazurilor importate sunt înregistrate din următoarele cinci țări: România, Bulgaria, Serbia, Albania și Suedia. Mai exact, de la redeschiderea graniţelor şi până astăzi, în Grecia au fost înregistrate 88 de cazuri din România, 86 din Bulgaria, 80 din Serbia, 63 din Albania și 29 din Suedia, detaliază Proto Thema.
„Moţiune de cenzură împotriva guvernului liberal minoritar din România” titrează Der Standard, detaliind că „social-democraţii îi acuză pe membrii guvernului minoritar liberal de o “crasă incompetenţă” de care a dat dovadă în atenuarea efectelor epidemiei, precum şi de achiziţii supraevaluate”. Cotidianul austriac comentează că acţiunea social-democraţilor „are loc în condiţiile unei creşteri permanente în ţară a cazurilor de infectări cu coronavirus cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor locale fixate pentru 27 septembrie şi cu doar patru luni înainte de alegerile parlamentare programate probabil la începutul lunii decembrie”. „Motivaţia PSD este bazată pe o tactică pur electorală: pe de o parte, liderul interimar Ciolacu vrea să se erijeze în postura “omului forte” în faţa congresului extraordinar al PSD de sâmbătă” , „iar pe de altă parte, PSD speră ca la cele două prezenţe viitoare la urne partidul să-şi poată îmbunătăţi cu câteva puncte procentuale rezultatele slabe din sondaje”. Sub titlul „Guvernul de la Bucureşti ar putea cădea din nou”, Magyar Nemzet comentează că social-democraţii „ar putea obţine majoritatea parlamentară pentru votarea moţiunii, deci ar putea demite guvernul, dar, pe de altă parte, nu doresc să preia guvernarea înaintea alegerilor parlamentare, ci doar să obţină o poziţie mai avantajoasă în competiţia electorală”.
Încheiem cu un efect îngrijorător al schimbării climatice. Din cauza temperaturilor în creştere, ghețarii din Alpii germani sunt o atracție turistică tot mai amenințată, după ce în mai puţin de un deceniu s-a topit circa o treime din ei, constată Der Spiegel. La aceasta se adaugă şi pierderile din perioada 2000-2014, când se estimează că a șasea parte din volumul ghețarilor alpini a dispărut, ceea ce reprezintă mai mult de 22 de kilometri cubi de gheață, mai scrie Der Spiegel, detaliind că cei mai afectați au fost ghețarii Elveției. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
