Situația din Belarus rămâne în continuare în atenția presei internaționale. New York Times notează că miniștrii de externe ai UE au discutat joi adoptarea unor sancțiuni împotriva Belarusului pentru a-l presa pe președintele Alexander Lukașenko să organizeze noi alegeri. ”Miniștrii UE iau în calcul interdicții de călătorie și sechestrări de active pentru persoanele responsabile de reprimarea manifestațiilor în urmă cu două săptămâni, după niște alegeri despre care opoziția afirmă că au fost falsificate”. Publicația newyorkeză reamintește că Belarus este cel mai apropiat aliat al Rusiei dintre toate fostele republici sovietice, iar soarta lui Lukașenko este în mâinile Kremlinului, care trebuie să decidă dacă îl va mai sprijini după ce autoritatea i-a fost știrbită de masivele proteste de stradă. De cealaltă parte, Vladimir Putin a reamintit într-un interviu acordat postului Rossia1 că Rusia are obligații față de securitatea din Belarus în contextul celor două tratate care leagă țările vecine. „Există articole în acest sens în tratatul bilateral care spun că statele membre – Rusia și Belarus – ar trebui să se sprijine reciproc, atât în apărarea suveranității şi a frontierelor externe, cât și în apărarea stabilității. Rusia își va îndeplini toate obligațiile în cazul în care situația o va cere. Doar că, a adăugat Putin, Lukașenko ”trebuie să asculte oamenii de pe stradă”. Întrebat, în interviul acordat postului Rossia1, în legătură cu reprimarea manifestațiilor din capitala Minsk, Putin a profitat de ocazie să lovească în rivalul american: „Cred că poliția din Belarus se comportă într-o manieră destul de moderată. În schimb este normal ca în Statele Unite o persoană neînarmată să fie împușcată pe la spate?”
”S-ar putea ca Rusia să nu aibă nevoie să invadeze Belarusul. E deja acolo” – punctează publicația americană Washington Post, făcând o analiză a relațiilor dintre cele două state ex-sovietice. ”Lukașenko i-a cerut celui mai apropiat aliat și principal binefăcător, Vladimir Putin, să-i acorde sprijin militar în caz că situația va continua să se agraveze, iar Rusia și-a conformat disponibilitatea de a i-l acorda. Dar nu vă așteptați ca în Belarus să se repete evenimentele din Ucraina din 2014. Kremlinul are toate motivele pentru a acționa într-o manieră discretă. Belarusul e deja aproape complet dependent de Rusia din punct de vedere economic. Cele două țări au o apărare antiaeriană comună și un sistem comun de control al granițelor. Rusia are două baze militare în Belarus. Cele mai multe arme ale armatei belaruse sunt sovietice și rusești, iar producătorii ruși supervizează utilizarea echipamentului lor în Belarus, reamintește Washington Post despre totala dependeță a Minskului de Moscova.
Descoperirea, în ultimii ani, a unor importante zăcăminte de gaz în subsolul Mediteranei a agravat mai vechile dispute dintre Grecia și Turcia privind granițele lor maritime – reamintește Le Figaro, care adaugă: ”În ciuda apelurilor la dezescaladare, manevre militare rivale, incluzând de o parte nave de război turcești și americane și de cealaltă nave grecești, cipriote, franceze și italiene au avut loc miercuri în Mediterana de est”.
”Coșmarul Uniunii Europene, Turcia, bântuie Mediterana” – este titlul analizei apărute în La Stampa pe același subiect. ”Trebuia să fie viitorul Uniunii Europene, puntea dintre Est și Vest, prima țară musulmană, dar seculară, care să intre în sfera Bruxelles-ului. Turcia în schimb, s-a transformat în cel mai negru coșmar, nu numai al cancelariilor europene, ci și pentru jumătate din zona Mediteranei. Miercuri, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Turcia îşi va lua „ceea ce i se cuvine ” din Marea Egee, din Marea Neagră și Mediterană”. La Stampa reamintește că Turcia a devenit o problemă cel puțin din 2009, adică de când Ankara a inaugurat o politică externă din ce în ce mai agresivă. ”Vestea proastă pentru toată lumea este că această problemă va continua să persiste mulți ani, făcându-ne să trecem prin crize și tensiuni din ce în ce mai mari” – este concluzia editorialistului italian.
Campania electorală americană, având ca fundal epidemia de coronavirus, continuă să încingă spiritele. Publicația FOREIGN POLICY analizează recent încheiata Convenție Națională Republicană despre politica externă a lui Trump. Convenția a trimis mesajul clar – fără a fi nevoie s-o spună cineva explicit – că politica externă a Partidului Republican a fost complet acaparată de Trump. Un fapt extraordinar a fost că partidul a refuzat să publice o platformă-program, pledând în schimb pentru „susținerea entuziastă a programului președintelui cu America pe primul loc”.
New York Times publică la rândul său o amplă analiză în care arată că în fiecare zi, în Statele Unite sunt confirmate aproximativ 40.000 de cazuri, iar la fiecare 90 de secunde, un american moare din cauza coronavirusului. O prognoză a Universității din Washington estimează că, până la 1 decembrie, vor muri aproximativ 310.000 de oameni – o cifră mai mare decât cea a americanilor căzuți în luptă în timpul celui de-al doilea război mondial. ”La început, Trump a minimalizat coronavirusul asemănându-l cu o gripă, s-a opus purtării măștilor și a apelat la niște leacuri miraculoase – unele dintre ele, periculoase. Trump încă nu dispune de o strategie în materie de Covid-19 după cum nu dispune nici de o platformă electorală pentru campania din 2020” – este concluzia celor de la New York Times.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
