Principalul subiect al presei internaționale rămâne pandemia de coronavirus, jurnaliștii analizând și efectele crizei sanitare asupra celorlalte domenii. Cum se vede economia în vreme de coronavirus? întreabă The Wall Street Journal. Recesiunea provocată de coronavirus i-a devastat financiar pe mulți americani, însă a fost profitabilă pentru alții, adâncind diviziunile sociale existente, crede ziarul american. La Frankfurt, șeful Deutsche Bank a afirmat că, deși criza poate fi mai profundă în SUA pe termen scurt, economia americană are șanse de a se redresa mai rapid decât cea europeană, notează Financial Times, sublinind că economia eurozonei a înregistrat o contracție record de 12,1 la sută în cel de-al doilea trimestru, iar revenirea sa poate dura mai mult decât se prognozează. Rata șomajului a crescut în zona euro în iulie, titrează Stratfor, iar El Pais scrie că Spania este țara europeană care a pierdut cele mai multe locuri de muncă din cauza coronavirusului, potrivit datelor Eurostat. Guvernele au dat răspunsul corect prin creșterea datoriei și a deficitului pentru a atenua impactul Covid, a afirmat fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, citat de ANSA, subliniind însă că subvențiile vor scădea și, în același timp, vor trebui create noi locuri de muncă pentru tineri. În același timp, asistența medicală în 90% dintre țările lumii a fost afectată de pandemia de coronavirus, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, citat de cotidianul brazilian Folha. Sondajul, cu date din 105 țări din cinci regiuni, din martie până în iunie 2020, indică faptul că au fost întrerupte acţiunile de rutină. În cele mai sărace țări, îngrijirile critice, cum ar fi diagnosticarea cancerului și tratamentul HIV, au fost, de asemenea, suspendate, iar camerele de gardă și operațiile de urgență au fost afectate într-o cincime din țările analizate, scrie Folha. În medie, țările s-au confruntat cu întreruperi la jumătate din cele 25 de servicii monitorizate, reține ziarul brazilian.
Vești încurajatoare vin de la Veneția, care își reclamă locul printre destinațiile culturale de marcă prin deschiderea Festivalului său de Film – primul eveniment cinematografic major la care personalitățile din domeniu participă personal, în această eră a coronavirusului, consemnează The New York Times. Totuși, cea de-a 77-a ediție a celui mai vechi festival de film din lume nu va arăta nicidecum la fel ca edițiile sale precedente, publicului i se va interzice apropierea de covorul roșu și, în cea mai mare parte, starurile de la Hollywood vor fi absente, iar măștile faciale vor fi obligatorii atât în interior, cât și în exterior. Desfășurat între 2 și 12 septembrie, festivalul marchează revenirea Italiei pe scena culturală mondială, după ce ea a fost prima țară din Occident greu lovită de Covid-19, iar decizia de organizare a festivalului este un semn important, care demonstrează renașterea Veneției și a industriei filmului, adaugă ziarul american.
În Belarus, studenții se alătură revoltelor care au intrat în cea de-a patra săptămână, titrează Emerging Europe. Rusia condamnă presiunile unor ţări și organizații străine asupra conducerii Republicii Belarus, subliniind că poporul belarus trebuie să-şi rezolve singur situația, relatează Tass. Totodată, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că UE şi NATO fac afirmaţii distructive cu privire la situaţia din Belarus, în plus observând şi o intensificare a activităţii Alianţei Nord-Atlantice în apropierea graniţelor Republicii Belarus, citează Ria Novosti. La rândul său, șeful diplomaţiei belaruse, Vladimir Makei, a subliniat că poziţia externă a Rusiei contribuie la împiedicarea unui amestec extern direct în situaţia din țara sa, reține Ria Novosti. Potrivit afirmaţiilor oficialului de la Minsk, acest lucru permite aducerea situaţiei pe un făgaş mai calm, stabilirea unui dialog cu societatea şi căutarea unei căi de ieşire din situaţia creată. Dacă Lukașenko rămâne la putere, guvernul belarus trebuie să se aștepte la un regres în profitabilul său sector IT, care ar putea fi delocalizat în Ucraina sau în Polonia, lăsând Belarusul pradă riscului unei crize economice pe termen lung, analizează Politico. Pentru investitorii străini, Belarusul se va transforma dintr-o oază de oportunități într-o zonă cu acces interzis, cu un risc prea mare pentru investiții, opinează Politico.
Compania Facebook a anunțat că a descoperit o reţea de influenţă rusească ce viza alegătorii de stânga din SUA şi Marea Britanie, scrie Euractiv. Folosind profiluri online false, pe mai multe site-uri, membrii rețelei pozau într-o organizație de știri cu sediul în România, intitulată „Peacedata” și recrutau jurnaliști independenți pentru a scrie articole pentru audiențe cu orientare de stânga, explică Irish Examiner. După ce FBI a informat Facebook că site-ul Peacedata are legături cu guvernul rus, compania a pornit o anchetă în urma căreia a suspendat 13 conturi și două pagini folosite la popularizarea conținutului site-ului, adaugă The Daily Beast.
Cristina Zaharia, RADOR
