Situația din Belarus continuă să preocupe presa internațională. „Moscova și Minskul amenință împreună Occidentul”, anunță pe prima pagină Nezavisimaia Gazeta, care reamintește că tonul convorbirilor la vârf dintre liderii celor două state este unul antioccidental. Ministrul rus de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a anunțat pregătirea unei vizite pe care șeful guvernului Federației Ruse o va face cât de curând la Minsk, în timp ce Aleksandr Lukașenko este așteptat la Moscova „până la sfârșitul săptămânii viitoare”. Același Lavrov a fost și mai categoric în ceea ce privește Occidentul, subliniind că Rusia va „stopa încercările de utilizare a structurilor internaționale pentru susținerea provocărilor îndreptate împotriva Republicii Belarus”. O altă publicație rusă, RBC, notează că ”Lukaşenko acuză Ucraina, Polonia, Cehia şi Lituania de implicare în destabilizarea situaţiei din Belarus”, după ce șeful diplomației ruse, Sergei Lavrov, declarase miercuri că sute de extremişti ucraineni au fost trimişi în Belarus pentru a tensiona situaţia. Pe de altă parte, publicația ucraineană KORRESPONDENT informează că jumătate din armata Republicii Belarus este desfăşurată la frontierele de vest ale ţării. Potrivit liderului de la Minsk, armata a preluat controlul asupra granițelor cu Lituania și cu Polonia, motivul fiind „situația dificilă de la frontierele vestice”. Lukașenko a mai declarat că „nu vom avea o viață liniștită, dar Republica Belarus este hotărâtă să-şi apere suveranitatea și independența”.
Comisia Europeană lucrează la o propunere de coordonare a restricțiilor de călătorie, aflăm din LA LIBRE BELGIQUE, care amintește faptul că miercuri s-a convenit asupra necesității de a coordona restricțiile de circulație în Uniune, luate pentru a lupta împotriva pandemiei. „Ne dăm seama că situația devine prea haotică și cireașa de pe tort a fost decizia ungară de a închide granițele”, a declarat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders. Acest anunț al Budapestei, care prevede excepții pentru cetățenii din Cehia, Slovacia și Polonia, a determinat Comisia să trimită o scrisoare guvernului ungar, prin care se cer explicații și sunt transmise avertismente împotriva oricărei discriminări. La rândul său, Euronews crede că ”Este urgentă primirea banilor pentru a acoperi ajutoarele destinate șomajului temporar cauzat de COVID-19”, și explică: ”De când a început pandemia, rata șomajului a crescut, iar ajutoarele nu sunt întotdeauna suficiente. Cu Europa în pragul unui al doilea val de infecții, riscul prelungirii crizei persistă, iar țări precum Belgia rămân fără bani pentru a susține cererile de șomaj temporar”. Sindicatele estimează că cifrei oficiale de 15 milioane de șomeri în Europa trebuie să i se adauge 45 de milioane de persoane care beneficiază de indemnizații temporare. Cifre greu de suportat pe termen lung, conchide Euronews. În Bulgaria vecină, bilanțul protestelor violente din capitală numără 126 de persoane reţinute în arest şi 80 de poliţişti răniţi, conform surselor poliției. Postul de radio național, BNR, transmite că situaţia din Sofia a fost foarte dinamică în ultimele 24 de ore şi foarte dificilă pentru politişti. Angajaţii Ministerului de Interne au fost ţinta unor atacuri cu pietre, pavele, ţevi metalice și dispozitive explozive improvizate.
Pe de altă parte, Consiliul Mass-Media Electronice, Uniunea Jurnaliştilor din Bulgaria şi Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria s-au pronunţat împotriva violenţei la adresa cetăţenilor şi a reprezentanţilor mass-media, în urma incidentelor care au avut loc în capitala bulgară.
O știre interesantă din domeniul digital citim în LaStampa, care anunță că guvernul austriac vrea să constrângă platformele digitale precum Facebook și Google să elimine în câteva zile conținutul ilegal postat de utilizatori, iar în caz de nerespectare, să impună amenzi de până la 10 milioane de euro. Legea austriacă împotriva incitării la ură (hate speech), aflată încă în fază de elaborare, vizează platformele cu mai mult de 100.000 de utilizatori și cu venituri anuale de peste 500.000 de euro, aşa cum explică ministrul justiției, Alma Zadics, adăugând că obiectivul este cel de a oferi victimelor insultelor și abuzurilor online posibilitatea de a reacționa rapid și cu costuri reduse. „Internetul nu este un spațiu fără legi. Statul nostru de drept se aplică și Internetului”, este concluzia ministrului austriac al justiției, citat de La Stampa./rlambru
(Ruxandra Lambru – Agenția de presă RADOR)
