Nou record zilnic de cazuri de coronavirus la nivel global: conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lume s-au înregistrat 307.930 de infectări în ultimele 24 de ore, cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei. Recordul zilnic precedent a fost stabilit la 6 septembrie, cu 306.857 de noi infectări, notează agenţia italiană ANSA. Cele mai mari creşteri au fost semnalate în India, Statele Unite şi Brazilia, detaliază The Guardian, în timp ce Washington Post reţine avertismentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Europa: „Va deveni mai greu. În octombrie, noiembrie, va crește mortalitatea”, a declarat Hans Kluge, directorul biroului european al OMS, îndemnând Europa să se pregătească pentru creşterea numărului zilnic de decese din cauza creşterii ratei de infectare din ultima perioadă. Şi în Marea Britanie, specialiştii sunt îngrijoraţi că ţara ar putea pierde controlul asupra noilor infectări şi îndeamnă guvernul să acţioneze rapid, observă de The Times. În aceste condiţii, Israelul devine prima economie dezvoltată care face pasul reinstituirii carantinei totale, constată Le Monde, în timp ce La Stampa crede că şi „deasupra Statelor Unite pluteşte coşmarul lockdown”, după avertismentul directorului Institutului de Boli Infecţioase, Anthony Fauci, că „trebuie să ne punem la adăpost ca să trecem peste toamnă și iarnă, pentru că nu va fi ușor”.
În România, „aproximativ 2,8 milioane de copii au început luni anul școlar, orele fiind ținute în clase, online sau printr-o combinație între cele două variante, în funcție de intensitatea pandemiei într-o regiune anume”, scrie Associated Press, amintind că „după 1 septembrie România a avut în medie 1.225 de noi infectări pe zi, un pic mai multe decât în ultimele două săptămâni ale lunii august”. Agenţia americană de ştiri mai scrie că „Președintele Klaus Iohannis le-a transmis luni copiilor printr-un mesaj video că au ocazia de a fi super-eroi purtând mască, spălându-se pe mâini și ascultându-și profesorii, astfel încât să-și protejeze părinții și bunicii – cei mai expuși riscului de îmbolnăvire cu virusul”. „În România, anul şcolar a debutat fără festivităţi, cu măsuri de precauţie”, titrează şi Magyar Nemzet, detaliind că „în România – unde în ultimele două săptămâni s-au înregistrat 85 de noi îmbolnăviri la fiecare 100 de locuitori, ţara devenind în prezent cea de-a cincea în ordinea statelor cu cel mai rapid proces de infectare – autorităţile au decis că şcolile se vor putea deschide în toate localităţile în care rata infectărilor din ultimele două săptămâni nu atinge nivelul de trei îmbolnăviri la 1.000 de persoane. Acolo unde rata infectărilor este ridicată, procesul de învăţământ se va transfera parţial sau în totalitate pe internet”, mai scrie cotidianul maghiar.
Săptămâna aceasta se anunţă decisivă pentru viitorul relațiilor bilaterale dintre China și Uniunea Europeană, constată Euronews, comentând pe marginea summitului virtual desfăşurat luni între cele două părţi. Un summit despre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că a fost „franc şi deschis”, dar că „mai sunt încă multe de făcut”. Potrivit Bloomberg, Uniunea Europeană şi-a intensificat cerinţele asupra Chinei de a-şi deschide şi mai mult piaţa pentru investitorii străini şi de a pune în aplicare politici economice mai corecte, dacă doreşte să ajungă la un acord investiţional cu Europa până la sfârşitul anului. EuObserver consideră că este necesară o nouă relaţie UE-China, bazată pe reciprocitate, suveranitate şi un angajament mai ferm pentru apărarea libertăţilor fundamentale şi a statului de drept din partea Beijingului. Şi Le Soir constată că s-a încheiat „epoca ploconelilor între Europa și China” şi că Bruxelles-ul mizează pe cartea „abordării directe” a problemelor dificile, remarcând că schimbarea de ton în relațiile sino-europene a fost perceptibilă încă din luna iunie, în cadrul unei prime întâlniri virtuale menite să pregătească summitul de luni. South China Morning Post, un ziar din Hong Kong, îndeamnă Europa să abordeze „subiectele care deranjează”, începând cu aplicarea noii legi de securitate impuse Hong Kongului de către China. De asemenea, UE ar trebui să încerce să determine Beijingul să fie mai ambițios în ceea ce privește schimbările climatice şi, mai ales, să renunţe la construirea de noi centrale electrice pe cărbune, atât în țară, cât și în străinătate, astfel încât Beijingul să atingă neutralitatea faţă de carbon în 2060. De asemenea, europenii ar trebui să facă presiuni și împotriva încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang, unde uigurii, o minoritate musulmană și de limbă turcă, sunt supuși unor internări masive în lagăre, mai scrie ziarul din Hong Kong.
Pe frontul Brexit, prezentarea săptămâna trecută de către premierul britanic a legii privind „piața internă” a declanșat o criză demnă de episoadele cele mai dramatice ale sagăi Brexit, lansată acum peste patru ani de victoria „leave” la referendum și pe care unii o credeau încheiată o dată cu ieșirea istorică a Regatului Unit din blocul european, în ianuarie 2020, observă La Tribune. „UE este furioasă pe Boris Johnson, pe care îl acuză că pregătește un blocaj”, titrează Le Monde, preluând avertismentul lansat duminică pe Twitter de președintele Consiliului European, Charles Michel: „Este timpul ca guvernul britanic să își asume responsabilitățile”. Deşi mai mulţi parlamentari britanici din Partidul Conservator, aflat la putere, şi alţi cinci foşti premieri ai Marii Britanii şi-au exprimat îndoielile şi îngrijorările faţă de controversatul proiect de lege care încalcă acordul deja semnat între Londra şi Bruxelles, premierul Johnson nu pare să dea niciun semn că ar renunţa, remarcă BBC. Dimpotrivă, el a luat apărarea proiectului său de lege, susţinând că este „esenţial pentru menţinerea integrităţii politice şi economice a Regatului Unit”. În plus, Boris Johnson a acuzat UE că se foloseşte de problema graniţei dintre Irlanda de Nord şi Irlanda pentru a influenţa discuţiile privind viitorul acord comercial Marea Britanie-UE. The Guardian avertizează încă o dată că „lipsa unui acord ar fi un dezastru pentru economia britanică”, mai notează BBC. „Brexit-ul nici nu mai constituie acum problema. Liberul schimb e problema. Un acord comercial nu va însemna pierdere pentru unii și câștig pentru ceilalți, ci că ambele părți vor avea de câștigat”, explică ziarul britanic. Ideea unui acord este susţinută şi de Nathalie Loiseau, fost ministru pentru Europa, responsabil cu monitorizarea negocierilor cu Regatul Unit în cadrul Parlamentului European, într-un interviu acordat cotidianului Le Point, în care subliniază că Europa „nu are nimic de câștigat de pe urma unui Regat Unit în stare proastă”.
(Carolina Ciulu)
