În primul discurs despre starea Uniunii Europene după preluarea mandatului, urmărit cu atenție de presa internațională, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat o serie de subiecte vitale cu care se confruntă forul comunitar, făcând referire la pandemia de coronavirus, relansarea economică, mediu, Brexit sau tensiunile din Mediterana de Est. Vorbind despre sistemul de sănătate, în general, și despre pandemie, Ursula von der Leyen a afirmat că Uniunea Europeană își va crea propria agenţie de cercetare biomedicală şi că va convoca, anul viitor, un summit global privind sănătatea, împreună cu Italia, după cum arată Reuters. „Pentru că aceasta a fost o criză globală, trebuie să învăţăm lecţiile globale. De aceea, alături de premierul Conte şi preşedinţia italiană a G20, voi convoca un summit global privind sănătatea pentru anul viitor în Italia”. Responsabilul european a pledat pentru o solidaritate mai mare în cadrul forului comunitar, susținând, potrivit France Presse, că pandemia de coronavirus „Ne-a arătat cât de fragilă este comunitatea noastră de valori şi cât de repede poate fi pusă sub semnul întrebării în lume, dar şi în Uniunea Europeană. Lumea vrea să depăşim această fragilitate, această incertitudine”. În ceea ce privește relansarea economică, Ursula von der Leyen a arătat că „Pe termen lung, nu există o cale mai bună către stabilitate și competitivitate decât printr-o Uniune Economică și Monetară mai bună”. Vorbind despre viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, responsabilul european, citat de Euronews, a avertizat că acordul de separare convenit și ratificat de cele două părți „Nu poate fi modificat în mod unilateral sau ignorat. Aceasta este o chestiune de lege, încredere și bună credință”. Într-un alt punct crucial din discursul său, von der Leyen s-a referit la provocările de mediu. Potrivit ziarului grecesc Kathimerini, responsabilul european a reiterat propunerea Comisiei de a stabili un obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 (cu 55% în raport cu 1990, faţă de 40% cât a fost în anul precedent). După cum a spus von der Leyen, noul obiectiv face ca UE să fie „în mod constant pe drumul cel bun” pentru a atinge neutralitatea climatică (zero emisii nete) până în 2050, astfel încât Uniunea să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris”. „Mesaj puternic din partea Comisiei Europene către Ankara”, rezumă Kathimerini partea de discurs pe care președintele Comisiei a alocat-o tensiunilor din estul Mediteranei. „Turcia este și va fi întotdeauna un vecin important. Dar, chiar dacă suntem aproape pe hartă, distanța dintre noi pare să crească. Turcia se află într-o regiune problematică și, da, găzduiește milioane de refugiați, pentru care o sprijinim cu o finanțare semnificativă. Dar nimic din toate acestea nu este o scuză pentru încercări de intimidare a vecinilor ei. Dezescaladarea în Mediterana de Est este în interesul nostru reciproc”, a arătat președintele Comisiei. De cealaltă parte, publicația turcească Sabah se întreabă „Până unde va forța Grecia răbdarea Turciei?”. Ankara a avertizat Atena că „Încălcați tratatul de la Lausanne trimițând militari în insula Chios”, ceea ce indică faptul că tensiunile au escaladat într-un mod periculos, opinează Sabah.
Atentă în continuare și la criza coronavirusului, presa internaționale reține o serie de date referitoare la eforturile comunității medicale de a produce un vaccin viabil pentru a pune capăt acestei pandemii. După ce compania AstraZeneca a anunțat că și-a reluat testele de fază a treia în Marea Britanie, președintele american a declarat că un vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi gata într-o lună. „Donald Trump a suscitat noi speranțe – și îngrijorări – în legătură cu un apropiat vaccin împotriva coronavirusului care ar putea fi gata în patru săptămâni”, scrie Bloomberg. „Calendarul lui Trump este mult mai optimist decât estimările făcute de șefi ai industriei medicamentelor, inclusiv directorul Institutului Național pentru Boli Infecțioase din SUA, Anthony Fauci, care a spus că o eventuală aprobare a vaccinului ar putea avea loc spre sfârșitul anului, cu o distribuire largă anul viitor. Autoritățile din domeniul sănătății publice s-au declarat îngrijorate că administrația de la Casa Albă face presiuni asupra FDA pentru a aproba un vaccin înaintea alegerilor din 3 noiembrie”, mai comentează Bloomberg. La rândul său, Rusia a anunțat că va livra Indiei 100 de milioane de doze din vaccinul anti-COVID Sputnik-V, la sfârșitul anului, în funcție de rezultatele testelor clinice, informează Times of India. „Acordul vine după ce Fondul Rusesc pentru Investiții Directe a convenit cu firmele indiene să producă 300 de milioane de doze de vaccin în India, unul dintre principalii clienți ai petrolului și armelor din Rusia”, mai arată Times of India. Între timp, Spania a anunțat că a început prima testare pe oameni a unui vaccin anti-COVID. Vaccinul, produs de Janssen Pharmaceuticals, din cadrul companiei Johnson & Johnson, va fi administrat unui grup de 75 de persoane pentru a descoperi doza necesară și intervalul de administrare necesare pentru producerea de anticorpi, scrie Reuters.
„Acord istoric la Casa Albă între Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain”, anunță Euronews și precizează că „Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, ministrul de externe al Emiratelor Arabe, Abdullah bin Zayed Al-Nahyan, și ministrul de externe al Bahrainului, Abdullatif al-Zayani, dar și gazda Donald Trump au semnat ‘Acordul Abraham’ pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre cele trei țări (Israel, Emirate, Bahrain), în schimbul neanexării Cisiordaniei”. The New York Times comentează că „normalizarea relațiilor Israel-Emirate și Israel-Bahrain a fost pusă în mișcare din cauza eșecului de până acum al diplomației israeliano-palestiniene promovate de Administrația Trump”. Încercând să explice cele mai recente evoluții, publicația citată apreciază că acestea au loc „din cauză că America își reduce masiv prezența militară în Orientul Mijlociu și, drept rezultat, se încheie noi alianțe care să umple acest gol. În Liban, Siria, o serie de regiuni din Irak și în Yemen, există o axă a șiiților din Iran și din cadrul Hezbollah. Mai există și o alianță între Turcia și Qatar. Și, în fața tuturor acestora, există o nouă axă tacită între Israel, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, alături de o incipientă axă între irakieni, egipteni, iordanieni și moderații sunniți”./fmatei/cciulu
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
