Noi tensiuni preelectorale în SUA, crizele și transformările din Orientul Mijlociu, precum și evoluția pandemiei de coronavirus au preocupat în special presa internațională în acest weekend.
Vineri a murit judecătoarea Ruth Bader Ginsburg de la Curtea Supremă a SUA, un eveniment cu implicații semnificative pentru actuala cursă prezidențială. Cel mai bine rezumă situația cotidianul conservator american The Wall Street Journal: „Moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg lasă Curtea Supremă fără liderul ei liberal și, din cauza momentului în care a avut loc, înseamnă o luptă titanică pentru desemnarea succesorului ei, care are implicații incerte și poate enorme pentru alegerile naționale aflate la numai 45 de zile depărtare. Unui an de șocuri politice i s-a mai adăugat acum încă un șoc”. „La nici două ore de la vestea decesului”, atrage atenția The New York Times, liderul majorității republicane din Senat „Mitch McConnell a propus un vot cât mai rapid în Senat pentru un înlocuitor desemnat de președintele Donald Trump”. „Dar McConnell și-ar încălca propria regulă, adoptată după decesul judecătorului Antonin Scalia în februarie 2016. Atunci el a decretat că, cu numai nouă luni până la alegeri, lui Obama nu ar trebui să i se mai permită să decidă o numire pe un post vacant. Trebuia ca mai întâi americanilor să li se permită să-și spună cuvântul la alegerile prezidențiale. Acum, alegerile sunt la ceva mai mult de o lună distanță. Iar regula s-a dus”, explică ziarul newyorkez. Continuă în paralel și scandalurile electorale legate de Rusia. Publicația italiană La Repubblica scrie despre „afacerile secrete dintre apropiați ai lui Donald Trump și oligarhi ruși având legături cu Vladimir Putin, dezvăluite de o investigație jurnalistică [«Fincen Files»] publicată de «L’Espresso», care a colaborat cu Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), Buzz Feed News și alte 108 publicații din 88 de țări”, la o anchetă întinsă pe 16 luni. „Sunt vehiculate nume de politicieni, oameni de afaceri și bancheri, toți implicați în transferuri suspecte de miliarde de dolari. Începând de duminică, rezultatele anchetei sunt publicate simultan de 110 ziare de pe toate continentele”. Din Spania, La Razon reamintește de altfel că „directorul FBI a avertizat joi că Rusia intervine în alegerile prezidențiale americane din 2020 cu un flux constant de dezinformare despre democratul Joe Biden și subminează încrederea americanilor în procesul electoral”. Cotidianul britanic The Guardian titrează că „O victorie a lui Biden nu poate aduce normalitatea înapoi”, explicând că Biden ar putea câștiga „pentru simplu fapt că pare să ofere stabilitate”. Dar, existând „mai multe crize interdependente și în curs de agravare – ecologică, economică, socială și politică -, nu e suficient doar să instalezi un administrator mai competent și mai politicos. Fără schimbări profunde, o altă cotitură spre dreapta dură va fi în cel mai bun caz doar amânată cu câțiva ani”. O analiză pe aceeași temă publică revista germană Der Spiegel, sub forma unui interviu cu filozoful american Michael Sandel. El susține că, deși Donald Trump nu poate fi scuzat pentru răul pricinuit Americii, „Partidul Democrat – cu Bill Clinton, Barack Obama și Hillary Clinton – i-a deschis calea lui Trump”. Democrații au introdus o „etică a succesului” bazată pe meritocrație, dar propunând învățământul superior drept cale de atingere a succesului, au „lăsat pe dinafară peste jumătate din populație”, între care mulți foști simpatizanți întorși acum împotriva lor, și ale căror sentimente sunt exploatate de Trump.
După patru ani de mandat al administrației Trump, The Washington Post realizează portretul unui „nou Orient Mijlociu” definit de „declinul puterii americane și de noi dinamici interne care umplu vidul” lăsat de SUA. Marii beneficiari ai noilor evoluții sunt Israelul, care scapă de izolarea regională, Emiratele Arabe Unite, care aspiră la o asociere comercială regională după modelul UE, și Turcia, care e „privită acum de unii lideri arabi drept un pericol la adresa stabilității regionale mai mare decât Iranul”. Marele perdant e Arabia Saudită, cu mult mai puțină influență față de acum o generație. Statul afgan ar fi un altul, ținând cont că talibanii își permit să fie „beți de victorie”, deși nu și-au onorat încă promisiunile. Cărora li se adaugă palestinienii, „perdanții pereni ai jocului” din regiune. Postul France 24 informează că „singure împotriva tuturor, SUA au proclamat unilateral sancțiunile ONU contra Iranului ca fiind din nou în vigoare din noaptea de sâmbătă spre duminică și au promis să-i pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să le sporească izolarea, dar și tensiunile internaționale”. De aici a rezultat un „dialog al surzilor”, consideră publicația franceză: „printr-o piruetă juridică, SUA invocă statutul lor de țară «participantă» la acest acord pe care l-au părăsit cu zgomot, doar în scopul de a activa procedura «snapback». Capacitatea Washingtonului de a se prevala de acest statut este contestată de cvasi-totalitatea celorlalte țări membre în Consiliul de Securitate, care nu a dat urmare demersului american”. La Libre Belgique vorbește despre o „spectaculoasă înfruntare între principala putere mondială și restul planetei”, în contextul în care „celelalte mari puteri, Rusia, China, dar și aliații europeni ai americanilor contestă” argumentația Washingtonului. Cu toate acestea, „Trump ar putea anunța așa-numite sancțiuni secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care încalcă sancțiunile ONU, prin blocarea accesului acestora la piața și la sistemul financiar american”.
În contextul agravării pandemiei de coronavirus în lume, din Italia, Il Giornale se întreabă dacă „Suedia poate reprezenta un model în lupta cu Covid-19”. Simbol al unei abordări alternative, „în Suedia se vorbește acum doar despre cum a fost învinsă pandemia”, iar „statisticile îi uimesc pe comentatori”, întrucât datele arată incontestabil că situația pandemiei e mai bună decât în multe alte țări. „OMS însăși a trebuit să admită că Suedia poate fi un exemplu pentru alte comunități naționale. Indiferent de eficienţa unei strategii, se pare că putem spune că sinergia dintre recomandările experților și comportamentul privat al cetățenilor a jucat un rol decisiv”. Dar presa italiană e mult mai preocupată de alegerile regionale și administrative, plus un referendum, care încep duminică în Italia. 46 de milioane de italieni sunt chemați la vot, precizează agenția Ansa, deși țara e în plină „eră Covid”. La Repubblica informează cum se vor preveni contagierile: distanțare socială, protocoale de dezinfectare a mâinilor și obiectelor și interdicția accesului în secție pentru persoane cu simptome respiratorii ori febră, pentru cele care au avut contact în ultimele 14 zile cu indivizi infectați și pentru cele deja aflate în carantină ori izolare. Ziarul spaniol El Periodico relatează că „al doilea val de coronavirus loveşte în plin Regatul Unit. Boris Johnson ar putea impune restricții la nivel național săptămâna viitoare, în fața a 6.000 de cazuri noi pe zi și a unui număr total de infectări şi internări în spital care se dublează în fiecare săptămână”. Nu se exclude nici o nouă carantină națională precum cea din martie. „Noi măsuri draconice” sunt aşteptate și în Franța și Spania, arată Euronews, din cauza „unei rate de transmitere considerate alarmante în Europa”. În Franța restricțiile vor viza orașe mari, între care Marsilia, Lyon și Nisa, unde se vor limita adunările publice. Dar, conform autorităților, „posibila închidere a barurilor” sau „interzicerea adunărilor publice” nu sunt excluse, în caz de nevoie. „Măsuri și mai dure are în vedere Spania”, unde „de sâmbătă sau de luni se va restricționa mobilitatea și se va reduce activitatea în zonele cele mai afectate”. Și ca și cum pandemia n-ar fi fost de ajuns, „hackerii chinezi au furat date de la laboratoarele spaniole care caută un vaccin împotriva Covid-19”, scrie publicația belgiană Le Soir. „Șefa serviciilor secrete a avertizat în privința unei creșteri «calitative și cantitative» a atacurilor informatice în timpul carantinei”, fiind vizate „sectoare sensibile precum cel medical și cel farmaceutic”. Majoritatea atacurilor provin „din China sau Rusia, adesea de la organizații de stat, dar și de la infractori sau universitari care apoi comercializează datele prețioase”. Atacul din Spania „a provenit din China, potrivit unor surse citate de El Pais”.
Andrei Suba, RADOR
