Contabilizarea zilnică a ratei infectărilor indică noi creșteri, stârnind îngrijorări legate de amplificarea cazurilor, pe fondul redeschiderii în multe țări a școlilor, consemnează The New York Times. Europa se confruntă cu o situaţie gravă în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, citată de CNN. Europa se zbate să oprească tendința ascendentă a cazurilor de coronavirus, titrează Detroit News, adăugând că sporesc presiunile opiniei publice asupra guvernelor de a stopa răspândirea virusului fără a recurge la carantina națională, care ar doborî economiile grav afectate ale continentului. Deși rata infectărilor crește, oamenii protestează față de restricțiile anti-coronavirus, manifestanții din Europa, Australia sau Israel criticând măsurile impuse de autorități, scrie Los Angeles Times. În schimb, Noua Zeelandă va ridica majoritatea restricțiilor, după ce nu a raportat cazuri noi de coronavirus, anunță The Guardian. Viața ar putea reveni la normal abia în vara anului 2021, a susținut ministrul britanic al Sănătății, citat de The Independent. În așteptarea apariției vaccinurilor, Comisia Europeană a semnat un al doilea acord pentru un vaccin, ajungând la un stoc de circa două miliarde de doze, informează EUObserver. Pe de altă parte, Moscova a semnat sau negociază acorduri preliminare cu țări din Asia, America de Sud și Orientul Mijlociu pentru furnizarea a 1,2 milioane de doze din vaccinul rusesc aflat încă în fază de testare, adaugă The Wall Street Journal.
Din Italia, Il Giornale analizează date bancare recente și își exprimă temerile legate de riscul unui nou cutremur economic în UE. Faptul că sectorul bancar ar putea deveni, mai devreme sau mai târziu, una dintre cele mai mari victime ale pandemiei de coronavirus a fost clar imediat ce au început să se resimtă efectele recesiunii, iar de curând, Banca Centrală Europeană pare să fi identificat una dintre principalele preocupări pentru reziliența băncilor europene, și anume pericolul de default al Turciei, explică ziarul italian. Potrivit Business Insider, țara cu cel mai mare risc în zona euro ar fi Spania, ceea ce ar putea genera un efect de domino, care ar amenința să readucă Europa în anii întunecați de la începutul ultimului deceniu.
În schimb, România se bucură de o reușită pe piața de capital, anunță Xinhua. Țara noastră se așteaptă la un flux sporit de intrare de capital străin pe piața sa de acțiuni, după ce furnizorul global de indici FTSE Russell a promovat-o la statutul de piață emergentă secundară. Acest nou statut va putea ajuta România să devină un jucător important pe piețele financiare din regiune și este un semnal puternic de încredere pentru investitori, notează Xinhua.
O investigație jurnalistică publicată de ziarul italian L’Espresso, în colaborare cu Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) și Buzz Feed News au reconstituit, în ultimele 16 luni, fluxuri de spălare de bani ascunși în întreaga lume. Potrivit dezvăluirilor apărute deja în presa internaţională, sunt vechiculate nume de importanţi politicieni, oameni de afaceri și bancheri, toți implicați în transferuri suspecte de miliarde de dolari. Documentele din scurgerile de informaţii care însoţesc sute de foi pline cu nume, date şi cifre, descriu în detaliu tranzacţiile suspecte între bănci din peste 170 de ţări, adaugă Economy Today, iar Suddeutsche Zeitung constată că la bursă, băncile mari sunt supuse presiunii, după dezvăluirile privind spălarea banilor. Acțiunile multor bănci care fac parte din procesul de spălare de bani au scăzut semnificativ, una dintre cele mai mari bănci europene pierzând mai mult de 4% la bursa din Hong Kong, menționează Suddeutsche Zeitung.
În domeniul militar nu par a se face progrese între SUA și Rusia. Moscova întrevede șanse minime de prelungire a Noului tratat START cu SUA – ultimul lor pact major asupra armelor nucleare – întrucât nu acceptă condițiile stabilite de Washington, a declarat luni ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, citat de Reuters, după ce Marshall Billingslea, trimisul prezidențial special al SUA pentru controlul armelor, a afirmat pentru Kommersant că Moscova trebuie să accepte un acord comun cu Washingtonul privind prelungirea tratatului înainte de alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Oficialul rus a calificat drept un ultimatum declaraţia SUA referitoare la noile condiţii pentru prelungirea Tratatului privind măsurile pentru reducerea și limitarea ulterioară a armelor strategice ofensive, scrie Tass.
În același timp, Germania caută un compromis pentru ca SUA, Marea Britanie și alte state din afara UE să poată participa la schema de cooperare militară a blocului comunitar, informează Defense News. Provocarea pentru Berlin este de a reuși să găsească un numitor comun între cele două tabere din UE, cea a statelor care doresc o deschidere către țări din afara Uniunii și cea a ţărilor care au o poziție mai restrictivă, dorind ca numai statele membre să participe la mecanismul european de apărare, explică Defense News.
Cristina Zaharia, RADOR
