Romfilatelia continuă seria tematicilor filatelice dedicate costumelor populare, prin emisiunea de mărci poștale „Port popular de nuntă (II)”, care va intra în circulație joi, 24 septembrie 2020.
În cadrul acestei tematici, sunt prezentate costume populare de nuntă, în pereche, din zonele folclorice Maramureș, Muscel, Arad și Vâlcea.
Costumul din Maramureș, redat în pereche pe marca poștală cu valoarea de 1,40 lei, impresionează prin vigoarea elementelor arhaice și totodată prin rafinamentul unor cusături de pe cămăși. Ansamblul vestimentar purtat de mireasă este compus din cunună (munună) care se pune peste părul prins, cămașa cu croi drept, pătrat, unică în croiul românesc. Decorată fin la gât, umeri și manșete și încrețită la umeri, cămașa maramureșencei se remarcă prin cele mai artistice cusături, crețurile realizate în „boți”, „cupe”, „colți”, „răvașe” sau „pături” fiind unice. Zadiile (șorțurile) perechi, țesute robust și cu un colorit puternic dau caracterul specific. Pieptarul cu broderie și aplicații din piele este și el un atribut zonal inconfundabil. Mireasa poartă la gât „zgardă scumpă de corale”. Clopul din paie este decorat cu zgărdane și ciucuri, alături de cămașa „cu chept” și izmenele largi cu „roituri” (ciucuri) la tiv. Pieptarul cu aplicații din piele și broderii policrome stilizate este cel care întregește ansamblul purtat de mire.
Referindu-ne la portul muscelean, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, trebuie menționat că el se caracterizează atât prin bogăţia pieselor împodobite cu alesături şi cusături specifice artei populare, cât şi prin somptuozitatea ornamentelor din fir de aur şi de argint, specifice artei medievale. Costumul miresei este compus din maramă și fruntar, cămașă cu poale, salbă de bani, fotă și bete. Ornamentele fine de pe maramă presărate uniform pe întregul câmp sau concentrate la capete sunt distribuite într-o asociere şi un ritm care denotă un simţ decorativ şi un gust artistic remarcabil. Motivele geometrice sau florale se obţin prin năvădire sau alesătură. Peste maramă se pune fruntarul decorat cu mărgele și decor floral. Cămașa este ornamentată bogat cu fir metalic și lână. Fota albă, specifică miresei, prezintă decor realizat cu fir metalic argintiu pe aproape întreaga suprafață și se asociază cu bete decorate în aceeași manieră.
Cămașa cu croi drept și ornamente discrete dispuse la îmbinarea foilor de pânză, ițarii, brâul năvădit și vesta neagră din dimie alcătuiesc portul mirelui din Muscel.
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5,00 lei este ilustrat în pereche costumul de nuntă din zona Arad.
Costumul mireselor din Arad este alcătuit din găteala de cap, cămașă și poale, șorț și cizme. Pe cap mireasa pune peste părul strâns și împletit o cunună din flori și oglinzi care se înnoadă la ceafă. Cămașa (spăcel), poalele și șortul sunt predominant albe, influență a portului slovac. Cămașa este decorată la guler, pe umeri, pe mâneci și la pumnari (manșete). La gât se poartă o salbăde bani de argint.
Poalele încrețite sunt prinse în talie, peste ele punându-se șorțul decorat prin alesături în război albe sau policrome. Vesta din blană de miel sau oaie este decorată cu broderii și cu aplicații din piele. Mirele poartă cămașă scurtă și largă, croită drept și încrețită la mâneci, asociată cu izmenele largi, realizate din foi de pânză unite prin „cheițe” decorative. Peste aceste piese, mirele poartă zăbunul, o vestă confecționată din materiale predominant realizate prin procedee industriale.
Unul dintre cele mai frumoase costume de nuntă este cel din Vâlcea, Oltenia și este ilustrat pe marca poștală cu valoarea de 19,00 lei.
Ansamblul vestimentar al miresei este compus din cămașa cu poale având un decor bogat pe mâneci (în sistemul altiță, încreț și râuri), piept și spate. Aceasta este asociată cu vâlnicul, o fustă plisată care se purta numai la sărbători și ceremonii, fiind totodată atributul celor înstăriți. Din punct de vedere cromatic, vâlnicul este predominant roșu, iar ca tehnică decorativă este ales în războiul de țesut și fixat în talie cu bete. Elementul tradițional îl constituie însă brâul roșu care se punea pe capul miresei sub formă de glugă, denumit sovon, care se purta tras adânc pe frunte. În vârf, se punea un mănunchi (chită) de busuioc. A doua zi după nuntă, în cadrul unui ceremonial de veche tradiție, mireasa era învelită de către nașă cu cârpa sau marama, intrând astfel în rândul femeilor căsătorite. Costumul mirelui, mai simplu, dar nu lipsit de eleganță este compus din cămașa albă cusută ton sur ton, ițari (pantalonii groși din dimie), brâu și bete finisate pe laturile lungi cu mărgele albe. Peste cămașă purta pieptarul din blană de miel cu broderii florale.
Toate ansamblurile sunt datate la începutul secolului al XX-lea.
Romfilatelia mulțumește Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Emisiunea de mărci poștale „Port popular de nuntă (II)” va fi disponibilă începând de joi, 24 septembrie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de cele două plicuri „prima zi”, coala de 20 timbre și minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată.
