Criza din Belarus, cea din Marea Egee, dar și evoluția pandemiei de coronavirus continuă să rețină atenția presei internaționale.
Criza din Belarus produce tensiuni în interiorul Uniunii Europene, constată EUOBSERVER, care notează că sancțiunile preconizate pentru regimul de la Minsk au stârnit disensiuni în rândul țărilor membre. ”Ciprul a împiedicat celelalte 26 de membre ale UE să instituie măsuri punitive la adresa lui Lukașenko, condiționând votul de impunerea unor sancțiuni Turciei ca urmare a incursiunilor Ankarei în apele cipriote. Pe de altă parte, unele state europene nu se arată încă pregătite să sancționeze Turcia, din dorința de a mai detensiona situația din estul Mediteranei”. Exprimându-și regretul față de impasul apărut în sânul Uniunii, șeful afacerilor externe UE, Josep Borrell, a declarat că la rândul său că ”întreaga credibilitate a UE și găsirea unei politici externe comune depind în mare măsură de un răspuns concertat”, arată Euobserver.
Publicația RBC remarcă la rândul său lipsa de unitate a UE în privinţa sancţionării regimului din Belarus și citează o declarație a ministrul lituanian de externe, care și-a exprimat regretul față de blocajul la care s-a ajuns. Linas Linkevičius a subliniat însă că, deși sancțiunile sunt importante, este imposibil ca situaţia din fosta țară sovietică să se rezolve doar prin această decizie. De asemenea, Linkevičius a menţionat că este necesar să fie sprijinit poporul belarus, în special societatea civilă și mass-media libere.
Tocmai de aceea, subliniază BALKAN INSIGHT, este important gestul diplomatic la care au recurs România, Polonia și Lituania, care și-au declarat sprijinul față de opoziția din Belarus. ”Renunțând la obișnuita sa modestie manifestată în politica internațională, România a semnat o scrisoare deschisă împreună cu Polonia și Lituania în sprijinul unor schimbări democratice în Belarus. Cele trei state foste comuniste, acum membre UE, sprijină un ”regim fără vize (pentru intrarea belarușilor în UE) atunci când condițiile necesare vor fi îndeplinite” și pledează pentru “asistență în vederea diversificării sectorului energetic și a asigurării securității energetice a statului belarus”. Aderând la grupul fostelor țări comuniste din Europa de Est care sprijină deschis opoziția din Belarus, România ar putea irita în continuare Rusia, țară cu care toate cele trei state semnatare ale scrisorii au un îndelungat trecut marcat de neîncredere – adaugă Balkan Insight.
Tensiunile din Mediterana rămân în continuare sub lupa presei. Cotidianul turc Sabah anunță că reuniunea la nivel înalt organizată marți prin videoconferință, la care au participat președintele Erdoğan, cancelarul german Angela Merkel și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a încheiat cu concluzia că Turcia și Grecia sunt pregătite să negocieze. Președintele turc a declarat că apreciază eforturile pe care le depune Germania pentru a media conflictul și a adăugat că acordul la care s-a ajuns în privința impulsionării negocierilor și a canalelor de dialog va fi legat în mare măsură de pașii pe care îi va face Grecia. Șeful statului turc a ținut să sublinieze că o conferință regională pe tema Mediteranei de est, la care să participe inclusiv turcii din Cipru, ar fi benefică pentru toată lumea și ar putea genera decizii constructive, mai precizează cotidianul Sabah, preluând punctul de vedere oficial al Ankarei.
Turkiye publică la rândul său un articol de opinie despre poziția Turciei în stabilitatea și securitatea Mediteranei. ”Turcia, care și-a consolidat în ultimii ani poziția internațională, a ajuns la capacitatea și la nivelul de a fi o putere care să schimbe echilibrele transfrontaliere. Și-a dezvoltat industria de apărare, are capacitatea de a organiza operațiuni militare și civile în afara granițelor sale, are posibilitatea de a prospecta și de a sonda singură în bazinele energetice. Pe scurt, Ankara a ajuns în poziția de a schimba echilibrele în competiția globală pentru putere”, se arată în articolul din Sabah.
De la Geneva, Le Temps reiterează că disputele dintre Turcia și Grecia din Mediterana nu reprezintă, în niciun caz, o împărțire mercantilă a rezervelor de gaze naturale. ”Este vorba de soluționarea unor dispute moștenite din secolul trecut, fiind vorba de mai multe aspecte care au făcut obiectul unor negocieri infructuoase între cele două țări în ultimii douăzeci de ani”.
„Ceea ce dorește Turcia este să forțeze Grecia să negocieze direct cu Ankara asupra tuturor punctelor, adică nu doar delimitarea platformei continentale, ci și militarizarea insulelor grecești din Marea Egee, chestiunea apelor teritoriale sau a zonelor de control al traficului aerian. Grecia, în schimb, vrea să discute doar platoul continental”, explică Sinan Ülgen, diplomat de carieră, citat de Le Temps.
Le Soir analizează ultimele evoluții de la Londra: ”Confruntat cu răspândirea noului coronavirus, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a anunţat marţi noi restricţii, printre care închiderea de la ora 22 a pub-urilor. Acuzat că a agravat bilanţul pandemiei întârziind să decreteze izolarea în martie, şeful guvernului conservator a avertizat, în faţa Parlamentului, că Regatul Unit a ajuns la „o cotitură periculoasă”.
Pe același subiect, LA LIBRE BELGIQUE notează că liderul opoziţiei laburiste britanice, Keir Starmer, a acuzat marţi „incompetenţa” prim-ministrului Boris Johnson şi a guvernului acestuia, prezentându-se în schimb ca soluţie alternativă într-un Regat Unit lovit în plin de coronavirus şi care abordează delicatul viraj al Brexit. Acest fost avocat şi fost şef al parchetului a reiterat acuzaţiile la adresa guvernului în gestionarea crizei Covid-19, care a provocat moartea a aproape 42.000 de persoane în Regatul Unit, cel mai greu bilanţ din Europa. „Pur şi simplu Johnson nu este la înălţimea job-ului pe care îl are” – conchide Keir Starmer, citat de cotidianul belgian.
Încheiem cu o știre publicată de GAZETA.RU referitoare la un nou vaccin anti-COVID-19. ”Ministerul Sănătății din Rusia a început procedura de înregistrare a unui nou vaccin contra infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, un preparat dezvoltat de centrul „Vektor” – a anunţat, marţi, Agenţia federală rusă pentru protecţia consumatorilor. Procedura înregistrării vaccinului ar urma să se încheie până pe 15 octombrie – notează Gazeta.Ru, care reamintește că Rusia a dezvoltat deja un vaccin anti-COVID-19, denumit „Sputnik V”.
Agenția de Presă RADOR
