Aflată de mai multă vreme în atenția presei internaționale, Republica Belarus continuă să șocheze prin criza cu care se confruntă. “În cadrul unei ceremonii discrete, președintele Aleksandr Lukașencko a depus junrământul în calitate de președinte al țării“, titrează cotidianul britanic The Guardian. Ziarul francez Le Monde subliniază și el că, “în pofida protestelor, Lukașenko a depus în secret jurământul pentru un al șaselea mandat la conducerea țării”. Din ziarul belarus Zviazda, lucrurile se văd altfel. Ziarul îl citează pe Lukașenko, care ar fi spus că, “întrucât ne aflăm în pragul unei crize mondiale, este necesar ca țara să revină la viața sigură de care s-a bucurat întotdeauna”. Oficiosul Zviazda oferă și motivul înaintat de Lukașenko: “Nu am dreptul să îi părăsesc pe belarușii care și-au legat destinul și viitorul copiilor lor de această țară”. Referindu-se la același subiect, ziarul belgian La Libre Belgique comentează: “Lukașenko a promis o vagă reformă constituțională ca să răspundă actualei crize politice din țara sa, dar a respins orice dialog cu contestatarii regimului impus de el începând din anul 1994”.
Rămânem în lumea slavă, oprindu-ne atenția asupra unei alte vești importante. Principalul reprezentant al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a părăsit spitalul unde fusese internat. Cotidianul american The Washington Post amintește că, “începând din data de 7 septembrie, Navalnîi s-a aflat în comă indusă într-un spital din Germania”. “Am fost extrem de supărat, credeam că n-o să mai ies niciodată din spital”, a declarat Navalnîi, potrivit aceleiași publicații, “dar, în sfârșit ziua cea mare a venit. Uraa!“, a exclamat el. Un ziar rusesc independent de limbă engleză, Moscow Times, îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care afirmă că “Navalnîi este liber să se întoarcă acasă ca orice alt cetățean“ și îi urează “însănătoșire grabnică“. În ceea ce îl privește pe președintele rus Vladimir Putin, ziarul moscovit Kommersant pomenește o convorbire telefonică din ajun a acestuia cu președintele francez Emmanuel Macron, pe parcursul căreia el ar fi spus că “Navalnîi nu este decât un simplu blogger, care s-a mai dat bolnav și înainte, el sugerând totodată că Navalnîi și-ar fi putut administra singur otrava”. Un alt ziar american, The New York Times, îi consacră disidentului rus un editorial, în care subliniază: “Un stat gata să apeleze la arme chimice interzise împotriva propriilor cetățeni reprezintă totodată un pericol și o amenințare pentru restul lumii, iar asta trebuie să li se spună clar și fără echivoc atât lui Putin, cât și acoliților săi”.
Revenind în Europa Occidentală, constatăm că Brexitul britanic nu a fost deloc uitat. Din tabloidul britanic The Sun, aflăm că, potrivit experților, “dacă acordul pe tema Brexitului s-ar conveni în ultimul minut, Marii Britanii tot i-ar trebui un an sau doi ca să-l pună în aplicare”. Ziarul citează un consilier financiar al guvernului, care ar mai fi spus: “Deocamdată, nimeni nu vorbește încă despre asta, pentru că suntem încă în tratative”. Un alt ziar britanic, The Telegraph, se arată sceptic, comentând: “Cum relațiile dintre Regatul Unit și UE au ajuns la cel mai scăzut nivel de până acum, miza e mare“. În Italia, ziarul La Repubblica opinează: “În privința Brexitului, premierul Johnson a ajuns la un acord cu conservatorii rebeli, dar pentru Uniunea Europeană asta nu este suficient“. Cotidianul italian Correire della Sera anunță: “Italienii fug din universitățile engleze – este efectul Covid + Brexit“. Un prestigios ziar german, Frankfurter Allgemeine, scrie că, “din cauza politcii sale aiuristice atât în privința maladiei Covid-19, cât și în privința Brexitului, pe Boris Johnson par să-l fi părăsit chiar și cei mai loiali admiratori”. Iar publicația portugheză Publico comentează: “În acest moment, relațiile Regatului Unit cu cei 27 au atins punctul negativ cel mai critic“. Cotidianul baritanic Financial Times înaintează un alt pericol, titrând: “Regatul Unit avertizează că, începând cu data de 1 ianuarie, la Canalul Mânecii se va forma o coadă de 7000 de camioane”. Referindu-se la aceeași prognoză, ziarul elen Kathimerini afirmă că “vice-secretarul de stat Michael Goff a dorit să precizeze totuși că nu este vorba despre o previziune, ci doar de un exercițiu prin care să ne dăm seama ce s-ar putea întâmpla în cel mai rău caz”.
Alexandru Danga
