Alegerile locale din România sunt văzute de presa internaţională drept un test pentru alegerile generale din luna decembrie, după cum constată încă din titlu Associated Press, idee întărită şi de publicaţia franceză L’Obs care titrează „Alegeri locale în România: un test riscant înaintea unor alegeri legislative cheie”. „Alegerile ar urma să releve forţa Partidului Naţional Liberal de centru-dreapta care controlează guvernul minoritar din România de la căderea de la putere anul trecut a Partidului Social Democrat”, detaliază Associated Press. „După ce a dominat scena politică de la căderea comunismului, la sfârşitul lui 1989, PSD şi-a văzut cota de încredere scăzând în urma unei reforme controversate a justiţiei pe care a lansat-o în 2017, în ciuda avertismentelor Bruxelles-ului. Dar dispune în continuare, potrivit observatorilor, de o puternică implantare la ţară şi contează pe un electorat disciplinat, adesea supus „baronilor locali”, aceşti aleşi cvasi-inamovibili de care depinde acordarea de ajutoare sociale sau contracte publice”, comentează şi L’Obs. „Atât la alegerile de azi, cât şi la cele de peste două luni liberalii aflaţi la guvernare şi Alianţa USR-PLUS pot conta pe rezultate evidente, în timp ce foştii comunişti (PSD) urmează să renunţe la poziţia de lider de până acum”, consideră Kleine Zeitung din Austria. Toate privirile sunt îndreptate asupra Bucureştiului, dar semne privind viitorul politic românesc vor veni și dinspre periferii, atrage atenţia Osservatorio Balcani E Caucaso. „Bucureștiul, pe cale să vireze la dreapta” titrează La Libre Belgique, analizând rezultatele exit poll-urilor. „Candidatul de centru-dreapta, Nicușor Dan, a câștigat alegerile municipale de duminică din Bucureşti și este pe cale să pună capăt domniei de 12 ani a stângii asupra capitalei”, comentează cotidianul belgian. „Matematician și apărător al patrimoniului arhitectural, Nicuşor Dan, în vârstă de 50 de ani, susținut de partidul său USR-Plus și de liberalii de la guvernare (PNL), este creditat cu 47% din voturi, contra 39% pentru primarul de stânga în funcție, Gabriela Firea, un fost jurnalist în vârstă de 48 de ani, conform acestui sondaj CURS-Avangarde”, mai scrie La Libre Belgique. În sfârşit, Euronews constată că asupra alegerilor locale a planat criza Covid. „Alegerile ar fi trebuit să se desfăşoare în luna iunie, însă au fost amânate din cauza pandemiei Covid care a lovit grav ţara. O situaţie care a afectat negativ şi economia ţării, scăzând prognozele de creștere a PIB-ului cu circa 4%, ceea ce a provocat multă îngrijorare pe piaţa muncii”, explică Euronews.
Şi alegătorii elveţieni au fost chemaţi duminică la urne pentru un referendum la care, potrivit Washington Post, au respins propunerea unui partid naţionalist cu privire la reducerea numărului de cetăţeni UE care pot locui şi lucra în ţara lor. Le Temps comentează că elveţienii au votat pentru calea bilaterală, respingând cu o majoritate de 62% inițiativa UDC de a pune capăt acordului privind libera circulație a persoanelor. Cu toate acestea, atrage atenţia ziarul elveţian, încheierea unui acord-cadru între Elveţia şi Uniunea Europeană – următorul obstacol de depășit în stabilizarea relației lor pe termen lung – pare a fi încă departe.
„Armenia şi Azerbaidjanul în prag de război”, titrează Le Monde, detaliind că duminică au izbucnit confruntări violente între forţele azere şi separatiştii din enclava Nagorno-Karabah, susţinuţi de Erevan. În timp ce Washington Post avertizează că această nouă ciocnire ameninţă să reinflameze un conflict ce datează de 30 de ani, The Guardian constată că Armenia a decretat legea marţială şi a ordonat mobilizarea totală a armatei. Potrivit Ria Novosti, premierul armean a admis chiar posibilitatea recunoaşterii independenţei regiunii Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul, la rândul său, reclamă că în urma acţiunilor armate ale părţii armene au fost răniţi 14 cetăţeni paşnici, scrie agenţia rusă Tass, notând totodată că preşedintele OSCE a îndemnat părţile conflictului din Nagorno-Karabah să înceteze focul. În vreme ce cele două tabere îşi aruncă una alteia răspunderea pentru ostilităţi, îndemnuri pentru „un armistiţiu imediat” au venit şi din partea Moscovei, dar şi din partea Franţei, un alt mediator al conflictului, precum şi din partea Bruxelles-ului, notează la Libre Belgique.
În Statele Unite, preşedintele Donald Trump a anunţat sâmbătă că o numeşte pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curtea Supremă, ancorând şi mai mult în conservatorism instituţia care tranşează marile dezbateri din societatea americană, scrie Le Soir. Nominalizarea ei va energiza baza electorală a lui Trump şi îi va enerva pe liberali, consideră Washington Examiner, explicând că la mai puţin de o lună înainte de alegeri, Trump şi-a dorit energia pe care credinţele conservatoare, catolice, ale lui Barrett o vor imprima coaliţiei sale de susţinători albi şi creştini evanghelici. Dacă va fi confirmată de Senat, Barrett ar putea avea un vot decisiv asupra problemelor care implică sistemul de sănătate, avortul, imigraţia, explică Washington Post. Având şansa să efectueze trei numiri la Curtea Supremă în mandatul său, cele mai multe din mandatul unui preşedinte de la Nixon încoace, Trump lasă o moştenire care este posibil să dăinuie şi în deceniile următoare, iar această înclinare conservatoare va marca probabil una dintre cele mai dramatice schimbări ideologice pe care curtea le-a cunoscut într-un interval de timp atât de scurt, comentează Politico. În aceste condiţii, contracandidatul lui Trump, Joe Biden cere Senatului să nu o confirme pe judecătoarea Barrett. „Senatul nu ar trebui să se pronunţe cu privire la acest loc vacant” creat prin decesul judecătoarei progresiste Ruth Bader Ginsburg „atâta timp cât americanii nu-şi vor fi ales viitorul preşedinte şi viitorul Congres”, a declarat Biden, citat de Le Soir. Opinia pare a fi împărtăşită şi de majoritatea alegătorilor americani, care potrivit unui sondaj citat de New York Times, doresc ca numirea la Curtea Supremă să fie făcută de preşedintele care va câştiga alegerile din noiembrie. Acelaşi sondaj îi dă prima şansa lui Joe Biden, cu 49%, urmat de Donald Trump, cu 41 de procente, mai scrie ziarul american. (Carolina Ciulu)/cciulu/asuba/dsirbu
RADOR, 28 septembrie 2020
