EVENIMENTE INTERNE
-Senat
*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)
- Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – Online
– Social
* Câștigătorii competiției anuale Gala Societății Civile, ediția a XVIII-a, vor fi anunțați în cadrul emisiunii „Evening Glory” (Rock fm), de la ora 19:00.
-Medicină, Sănătate
* De la 1 octombrie cardul de sănătate redevine obligatoriu, cu excepția consultațiilor la distanță. De asemenea, s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2020 termenul de valabilitate pentru următoarele documente a căror valabilitate expiră până la această dată:
- biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
- biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
- recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive – ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate;
- deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive
– Cultură
* Muzeul Național al Literaturii Române continuă proiectul INSIDE-OUTSIDE, cu lecturi și dezbateri moderate de Magda Cârneci – ora 19:00, în Grădina MNLR, Strada Nicolae Crețulescu nr.8. În seara de 1 octombrie, scriitorul invitat va fi Claudiu Komartin. Proiectul INSIDE-OUTSIDE este organizat de MNLR în parteneriat cu Centrul Ceh și este o continuare a Festivalului Authors´ Reading Month, realizat în coproducție cu Televiziunea Cehă. Festivalul a avut loc în Cehia, în 2019, fiind unul dintre cele mai importante evenimente de lectură publică din Europa Centrală
* Festivalul Filmului Francez, ediţia a 24-a, se va desfăşura în 11 oraşe din România, atât la interior, cât şi în aer liber, în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, în organizarea Institutului Francez din România. Festivalul va avea loc sub deviza „Le film francais au feminin”/ „Filmul francez la feminin” şi propune publicului o selecţie de filme cu totul specială, punând în valoare creaţia feminină din cinematografia franceză – actriţe şi regizoare consacrate sau debutante, personaje feminine remarcabile.
*Roma: În perioada 1-18 octombrie, Accademia di Romania in Roma, ca reprezentanță a Institutului Cultural Român, organizează expoziția de artă contemporană dedicată artistei Yvonne Hasan și curatoriată de istoricul și criticul de artă Adrian Buga, proiect realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, în colaborare cu Galeria Sectorului 1 București și cu patronajul Consiliului pentru Dezvoltare culturală de la Primăria Romei.
-Diverse
* Astăzi, cu ocazia Zilei Internaționale a Cafelei (1 oct.), Julius Meinl organizează “The Great Gathering”, cea mai mare întâlnire poetică din istoria brandului în România. La nivel offline, în locațiile participante în campanie, oamenii sunt așteptați întreaga zi, alături de cineva drag, pentru a plăti cu versuri cafeaua sau ceaiul preferate de la Julius Meinl. Întâlnirea online se va desfășura pe pagina de Facebook Julius Meinl, începând cu ora 19:00. Gazda evenimentului online va fi actorul Vlad Logigan
– S-a întâmplat într-o zi de 1 octombrie
* Se împlinesc 165 de ani (1855) de când apărea (cu întreruperi până în noiembrie 1860), la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicaţia va fi tipărită şi la Paris, în versiune franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube” (4.XII.1856 – 1.V.1858) (1/13)
* Acum 162 de ani (1858) era înfiinţată la Bucureşti „Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti (1/13)
* Se împlinesc 160 de ani (1860) de când s-a înfiinţat, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune (pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza); primul director, muzicianul Francisc Serafim Caudella (1/13)
* Acum 156 de ani (1864), în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de „Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”, a fost înfiinţat Învăţământul de Arhitectură. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897. Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură. Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială
* Cu 151 de ani în urmă (1869) Oficiul Poştal din Austria emitea primele cărţi poştale din lume, ca urmare a propunerii dr. Emmanuel Hermann (primele cărţi poştale româneşti datează din 1894)
* Cu 148 de ani în urmă, la data de 1/13 octombrie 1872, s-a înfiinţat, la Bucureşti, în cadrul unei adunări convocate ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie. A editat (începând din 5/17.XI.1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”
* Acum 138 de ani (1882) inginerul H. Ilade inaugura la Bucureşti prima „fabrică de curenţi electrici” din România. Clădirea în care a fost instalată se afla pe Calea Victoriei. O lună mai târziu este pusă în funcţiune cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română, Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mult mai performantă
* În urmă cu 113 ani (1907) apărea (până în 1914), la Braşov, revista de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer
* Acum 97 de ani (1923) era inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice, actualul Spital Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Profesorul Alexandru Obregia (care a fost și primul director al spitalului, din 1923 până în 1930) și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1923. De-a lungul istoriei sale, spitalul a purtat și denumirile de: Institutul de Boli Mentale, Nervoase şi Endocrinologice, Spitalul unificat nr. 9, ”Dr. Gh. Marinescu”, Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie „Prof. Dr. Gheorghe Marinescu”
* În urmă cu 96 de ani (1924) era adoptat Calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română, ziua de 1 octombrie devenind 14 octombrie. Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă
* Acum 88 de ani (1932) a fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor „Ora Veselă”. Întro zi de duminică, la ora 14:00, s-a auzit „mica jucărie muzicală”: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”. Mai apoi semnalul permanent a fost binecunoscutul: „Ora veselă, doamnelor,/ Ora veselă, domnilor,/ Ore vesele pleacă-n zbor/Către inimile tuturor!”, iar emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”. Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani
* Acum 74 de ani (1946) se pronunţa sentinţa în primul proces al principalilor criminali de război nazişti de către Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg, Germania (care a funcţionat în perioada 1946-1949)
* Cu 72 de ani în urmă (1948) avea loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul unionist din 7.X.1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi, „favorabili” trecerii la ortodoxie, „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române. La data de 7 octombrie Episcopatul Bisericii Române Unite adresează o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste. În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor fac act de supunere faţă de Patriarhie; de fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste. La 1.XII.1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior
* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când intra în funcţiune Fabrica de Penicilină din Iaşi (azi Fabrica de Antibiotice)
* Acum 62 de ani (1958) era creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration – Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu). Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei între SUA şi URSS (Cursa spaţială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul american pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Una dintre cele mai recente realizări ale NASA, o zi istorică pentru savanţi, a fost amartizarea robotului spaţial Curiosity, la data de 6 august 2012, ora 8:32 (ora locală), după o călătorie de aproape opt luni şi 567 de milioane de kilometri. Acest sofisticat robot spaţial, practic un laborator mobil, a început căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, pentru a perioadă de doi ani. Curiosity este primul laborator ştiinţific, cu propulsie nucleară, trimis către o altă planetă. La data de 28 septembrie 2015, NASA a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a descoperit cea mai clară dovadă din istorie privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte
* Consiliul de Stat emitea, la data de 1 octombrie 1966, acum 54 de ani, Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în condiţii de clandestinitate. În plus, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale propice creşterii şi instruirii copiilor. În 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Decretul 463 a “produs” 7.521.100 de avorturi, în numai nouă ani, din 1958 până în 1966, iar în 50 de ani, între 1958 şi 2008 au fost făcute 22.178.906 avorturi
* Cu 49 de ani în urmă (1971) avea loc inaugurarea „Disney World”, renumit parc de distracţii de lângă Orlando/Florida. În data de 17.VII.1955 a fost inaugurat „Disneyland”-ul, de lângă Los Angeles/California, primul parc de acest gen, creat de Walt Disney (1901-1966; producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie
* Acum 28 de ani (1992) se deschidea, la Bucureşti, Centrul Cultural Ungar (la 8 octombrie acelaşi an a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român), actualmente purtând deumirea de Institutul Cultural Maghiar
* În urmă cu 22 de ani (1998) intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene (statut devenit operaţional de la 1.VII.1999). Convenția de instituire a Europol, în temeiul articolului K3 din Tratatul de la Maastricht, a fost aprobată în 1995 și, după ratificarea de către statele membre, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. În conformitate cu Convenția de la fiecare stat membru a fost obligat să desemneze o unitate națională pentru a face legătura între propriile autorități competente și Europol
* Cu 16 ani în urmă (2004) era inaugurat Muzeul Național Filatelic, cu ocazia celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale, în prezența a 40 de miniștri, reprezentanți ai Administrațiilor Poștale de pe întregul mapamond, fiind amenajat în incinta Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național Filatelic, conceput ca o instituție culturală a Poștei Române, are misiunea de a promova cunoașterea și înțelegerea lumii întregi, prin studierea timbrelor, a scrisorilor sau a altor mijloace de comunicare prin poștă
* Se împlinesc 15 ani (2005), de când pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) devenea prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia
* Acum 9 ani (2011) intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Noul Cod Civil înlocuieşte vechiul cod intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 și adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Aniversări – Comemorări
– Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)
– Sf. Tereza a Pruncului Isus, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)
– Acoperământul Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)
– „Ziua Luptei împotriva Cancerului de Sân” stabilită prin Legea nr. 273/2015 şi iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului; decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. NOTĂ: Octombrie este desemnată de OMS ca fiind luna de conștientizare a cancerului de sân în țări din întreaga lume
– „Ziua Scafandrilor Militari”; la 1.X.1976 s-a înfiinţat (pe structura Grupului 279 Scafandri Mangalia, care fiinţa din 1967) Centrul de Scafandri din Constanţa al Marinei Militare Române, singura instituţie din România autorizată să breveteze scafandri profesionişti şi să autorizeze şi să inspecteze activităţile cu scafandri. Acest statut, întărit prin HG nr 350 din 21 iulie 1993, este urmarea anilor de muncă asiduă în Laboratorul Hiperbar, a miilor de ore de scufundări simulate şi reale, a recordurilor proprii de scufundare, a cercetării ştiinţifice aplicative sau lucrărilor de mare complexitate executate, atât în folosul Forţelor Navale, cât şi al economiei naţionale
– „Ziua Sectorului 2″, marcată, începând din 2019 (- 1 an), la inițiativa viceprimarului Dan Cristian Popescu. Preafericitul Părinte Patriah Daniel a acordat binecuvântarea ca Primăria Sectorului 2 al Municipiului București să primească ocrotirea Acoperământului Maicii Domnului, prăznuit în fiecare an la 1 octombrie
– 1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936)
– 1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet, autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal ş.a; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (m. 1942)
– 1892: A murit Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina)
– 1899: A murit Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (n. 1865). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română menționează decesul la 2.X.1899
– 1905: S-a născut Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1959) – 115 ani
– 1921: S-a născut fostul antrenor de fotbal Angelo Niculescu; recunoscut oficial de FIFA, în anul 2011, ca fiind inventatorul stilului tiki-taka; făuritorul primei generaţii „de aur“ a naţionalei, pe care a calificat-o pentru prima oară după 32 de ani la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 (Mexic) şi în premieră în sferturile Campionatului European (m. 2015)
– 1923: S-a născut Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (m. 2020)
– 1927: S-a născut (în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova) Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2000)
– 1929: S-a născut regizorul de film Gheorghe Vitanidis (m. 1994)
– 1935: A murit generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877-1878) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (n. 1852) – 85 de ani
– 1939: A murit Ion Poenaru, medic veterinar și profesor; considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (n. 1868)
– 1940: S-a născut omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (m. 2011) – 80 de ani
– 1947: S-a născut realizatoarea de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc”; cunoscută în special ca realizatoare, timp de aproape trei decenii, a emisiunii tv. „Tezaur folcloric” (m. 2014)
– 1950: S-a născut fostul fotbalist Mihai Romilă; a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (m. 2020) – 70 de ani
– 1955: S-a născut poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (m. 2005) – 65 de ani
– 1990: A murit Ioana Em[anuela] Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (n. 1941) – 30 de ani
– 1993: A murit actorul Teofil Vâlcu (n. 1931)
– 1996, 1/2: A murit Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (n. 1929)
EVENIMENTE EXTERNE
-Bruxelles: Reuniunea specială a Consiliului European (1 – 2 oct.)
– Bruxelles: Summitul UE – Ucraina, participarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui Consiliului European, Charles Michel și a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski
– Insulele Bermude: Alegeri generale
– Washington: Un comitet al Senatului Statelor Unite votează asupra unei eventuale convocări obligatorii a șefilor Twitter, Google și Facebook
– Regatul Unit al Marii Britanii: Revenirea parțială a spectatorilor la evenimentele sportive
Aniversări – Comemorări
– „Luna Internațională a Conștientizării Cancerului Mamar”, desemnată de OMS și marcată în țări din întreaga lume în fiecare octombrie, ajută la sporirea atenției și sprijinului pentru conștientizarea, depistarea precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă a acestei boli. NOTĂ: „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului” se marchează la 4 februarie
– „Ziua Internaţională a Muzicii”; sărbătorită pentru prima dată la 1.X.1975 ( – 45 de ani), la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzicii – UNESCO (prezidat atunci de renumitul violonist şi dirijor Yehudi Menuhin)
– „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”; hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990 şi marcată în toate statele membre ale forului mondial ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru aceste persoane
– „Ziua Mondială a Vegetarienilor”, celebrată din anul 1977, la iniţiativa Societăţii Vegetarienilor din America de Nord, fiind adoptată ca zi internaţională în 1978 de către Uniunea Internaţională a Vegetarienilor, cu scopul de „a promova bucuria, compasiunea şi posibilităţile susţinerii vieţii prin vegetarianism”
– „Ziua Europeană Anti-depresie”, este o iniţiativă a European Depression Association – EDA (Asociaţia Europeană de Combatere a Depresiei), alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi profesionişti din domeniul medical din 19 ţări europene; tema din acest an este „Astăzi înfruntăm depresia împreună!”
– „Ziua Internaţională a Cafelei”, lansată la 1 octombrie 2015 ( – 5 ani), în cadrul Expo Milano 2015, este celebrată de cele 77 de state membre ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), înfiinţată în 1963 sub auspiciile ONU, şi de zeci de asociaţii ale cafelei din întreaga lume
– Ziua Naţională a Republicii Palau; aniversarea proclamării independenţei/1994
– Ziua Naţională a Insulelor Tuvalu (fostele Insule Ellice); aniversarea proclamării independenţei – 1978
– 1207: S-a născut Henric al III-lea, rege la Angliei în perioada 1216 – 1272 (m. 1272)
– 1499: A murit Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (n. 1433)
– 1684: A murit poetul dramatic francez Pierre Corneille; fondatorul tragediei clasice franceze (n. 1606)
– 1903: S-a născut pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (m. 1989). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar, tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904
– 1920: S-a născut actorul de film american Walter Matthau (m. 2000) – 100 de ani
– 1929: A murit Emile Antoine Bourdelle, sculptor francez (n. 1861)
– 1930: S-a născut actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (m. 2006) – 90 de ani
– 1935: S-a născut Julie Andrews, actriţă britanică de film şi teatru, cântăreaţă, dansatoare, regizoare de teatru şi scriitoare; câştigătoare a Premiului Oscar pentru rolul din filmul muzical “Mary Poppins” – 85 de ani
– 1935: S-a născut Walter Joseph De Maria artist, sculptor, illustrator şi compozitor american (m. 2013) – 85 de ani
– 1943: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi producătorul francez Jean-Jacques Annaud; la începutul carierei a realizat spoturi publicitare
– 1949: S-a născut André Rieu (nume complet: André Leon Marie Nicolas Rieu), violonist, dirijor și compozitor olandez; în 1987 a înființat Orchestra Johann Strauss, care în timp a ajuns cea mai mare orchestră privată din lume; numit „Regele modern al valsului”, a revitalizat muzica de vals la nivel internaţional cu spectacolele sale pline extravaganţă şi de emoţie; turneele sale se situează în mod regulat în Top 10 Billboard Touring Charts cu cele mai de succes spectacole din întreaga lume
– 1950: S-a născut cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov, care a coordonat proiectul Mars-500, un experiment început în 2010, în cadrul căruia o echipă internaţională formată din şase oameni a petrecut 520 de zile în izolare pentru a simula o călătorie spre planeta Marte (m. 2015) – 70 de ani
– 2009, 1/2: S-a născut Guido Jendritzko, sculptor, pictor, grafician şi fotograf german; reprezentant de seamă al culturii abstracte după cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1925)
– 2011: A murit sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (n. 1931)
– 2012: A murit istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (n. 1917)
– 2018: A murit Charles Aznavour (numele real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreț, compozitor, actor, activist public şi diplomat francez de origine armeană; criticul muzical Stephen Holden l-a numit „Zeul muzicii pop franceze” (n. 1924)
– 2018: A murit Jerry Gonzalez, trompetist şi percuţionist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (n. 1949)
– 2019: A murit cântăreţul și compozitorul ceh Karel Gott; supranumit „Vocea de aur din Praga” sau „Sinatra din Est”, a fost considerat cel mai popular cântăreţ de muzică pop din Republica Cehă (n. 1939) – 1 an
– 2019: A murit Miguel León-Portilla, antropolog, istoric, filolog, filosof și profesor mexican; una dintre cele mai renumite autorități din mediul academic mexican din domeniul culturii și literaturii aztece din epocile precolumbiene și coloniale (n. 1926) – 1 an
