Problemele Uniunii Europene cu statul de drept, dezbaterea prezidențială din SUA, conflictul din Nagorno-Karabah și lupta cu pandemia se numără printre principalele subiecte abordate de presa internațională.
„Comisia Europeană a publicat primul raport anual privind respectarea statului de drept în ţările membre UE”, informează postul britanic BBC, comentând că „primul audit general privind sănătatea democratică a statelor membre ar putea fi interpretat de guvernele naţionaliste din Polonia şi Ungaria drept un nou atac la adresa tentativelor lor de a controla numirile judecătorilor şi libertatea presei”. Euronews rezumă definiția statului de drept: „nici un individ ori politician nu e mai presus de lege, și însăși fundația societății democratice se bazează pe această regulă elementară” și observă că, dacă „la Bruxelles nici nu se pune problema ca democrația și statul de drept să nu fie apărate, unii politicieni sunt reticenți să intervină în favoarea statului de drept, de teamă să nu slăbească și mai mult Uniunea prin noi plecări”. Ziarul elen Kathimerini explică elementele acoperite de raport, și anume „sistemele naționale de justiție, cadrele legislative anticorupție, pluralismul mass-media și libertatea presei, precum și alte probleme instituționale legate de controalele și echilibrele necesare unui sistem eficient de guvernare democratică”. Portalul european EUobserver consideră că raportul constituie o inovație binevenită, întrucât „admite că apărarea statului de drept nu se referă doar la independența justiției”, ci trebuie să asigure „un sistem înfloritor de dezbatere și dizidență democratică, inclusiv o presă liberă și un sector sănătos al societății civile. Și recunoaște că riscurile la adresa statului de drept pot apărea oriunde și oricând”. Din publicația concurentă Politico aflăm problemele descoperite în România de raport: „o serie de modificări controversate ale sistemului judiciar adoptate în ultimii ani rămân în vigoare, în ciuda încercărilor de reformă”, iar ele generează „incertitudine în privința funcționării sistemului judiciar” și „pun sub semnul întrebării sustenabilitatea măsurilor anticorupție”. Dar „vedeta” raportului rămâne Ungaria, unde premierul Viktor Orban construiește o „democrație iliberală”. La Libre Belgique redă reacția Ungariei la criticile Comisiei Europene: „raportul este absurd şi fals şi nu poate servi drept bază pentru o discuţie mai aprofundată. Concepţia sa şi metodologia sunt imperfecte, sursele sale sunt dezechilibrate şi conţinutul este nefondat”, a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga. Ziarul belgian precizează că Ungaria ameninţă să blocheze planul european de relansare, refuzând orice legătură între accesul la fonduri UE şi respectarea separării puterilor.
În SUA a avut loc prima dezbatere electorală între candidații la președinție Donald Trump și Joe Biden, iar reacțiile presei par a fi unanime: un eșec. Cotidianul conservator Wall Street Journal apreciază în editorialul său că dezbaterea a fost „un spectacol deprimant” de „insulte, întreruperi, exagerări și minciuni flagrante” și că milioane de americani au renunțat probabil s-o urmărească după primele 30 de minute, cum de altfel ar fi vrut să procedeze și redacția ziarului „dacă nu asta i-ar fi fost meseria”. Dacă Trump a vrut „să proiecteze forță și să-l descumpănească pe Biden”, el l-a întrerupt atât de des „încât nici nu i-a lăsat timp să comită vreo greșeală”. The New York Times califică dezbaterea drept un „fiasco”, un „spectacol de groază” chiar, „o rușine la adresa formatului, o insultă la adresa țării, 90 de minute [pierdute] aproape fără rost”. Remarcând că nici moderatorul nu a reușit să se achite de sarcină, sfatul cotidianului pentru Biden este să nu mai participe la vreo altă dezbatere cu Trump. Din Regatul Unit, The Guardian adoptă o poziție similară: „Trump s-a dovedit fără îndoială candidatul dominant, deși n-a reușit decât să reducă dezbaterea la haos, în loc să pledeze coerent în favoarea președinției sale. Biden și-a păstrat calmul în general, dar n-a reușit să vină cu argumente consecvente în fața barajului de intimidare al lui Trump”. The Financial Times rezumă pozițiile candidaților: „Trump merge pe un program de revenire la normalitate într-o economie încă parțial închisă. Biden tinde a fi mai vigilent în privința pandemiei. După seria de violențe ale poliției și protestele împotriva ei, Trump pune accent pe lege și ordine. Adversarul lui, încuviințând reforma poliției, adaugă și «justiție» acelei perechi de substantive abstracte”. Cotidianul britanic conchide că dezbaterea a evidențiat un pericol la adresa democrației americane, întrucât Trump pare „un om pregătit să conteste rezultatul alegerilor”. „Un moment dezgustător pentru democrație”, punctează și revista americană The Atlantic. „Dezbaterea prezidențială modernă a fost inventată în 1960. E posibil ca în seara aceasta să-i fi văzut sfârșitul vieții utile.”
În teritoriul disputat Nagorno-Karabah continuă luptele între armatele azeră şi armeană, în ciuda apelului Consiliului de Securitate al ONU pentru încetarea focului și trecerea la negocieri, informează BBC. Publicația israeliană The Jerusalem Post crede că „Azerbaidjanul a fost probabil cel care a deschis focul în ultima rundă de lupte cu Armenia vecină, ceea ce nu înseamnă că e numai vina Azerbaidjanului”. Ciocnirile actuale sunt cele mai grave de după armistițiul din 1994, încheiat după moartea a 30.000 de oameni și dislocarea unui milion. Ele „ar putea ajunge la aceeași intensitate ori s-ar putea stinge în câteva zile. În oricare dintre cazuri, nu vor rezolva nimic”. Conflictul e agravat de implicarea unor puteri globale și regionale, trecute în revistă de publicația turcească Türkiye: Rusia, SUA și Franţa ar fi de partea Armeniei, țări care sunt și „co-preşedinţi ai Grupului de la Minsk, creat în 1992 sub egida OSCE, pentru a soluţiona conflictul”. Iranul e și el alături de Armenia din cauza propriilor probleme cu Azerbaidjanul și, în plus, „preferă să acţioneze în tandem cu Rusia în privinţa problemelor regionale”. De partea Azerbaidjanului este Turcia, care consideră că „Armenia ocupă Nagorno-Karabah prin intermediul separatiștilor ostili faţă de Baku”, iar Ankara „se va angaja pe deplin să ajute Azerbaidjanul să-și recupereze teritoriile ocupate”, scrie La Libre Belgique. De altfel, „preşedintele azer Ilham Aliyev i-a mulţumit miercuri omologului său turc Recep Tayyip Erdoğan” pentru sprijinul acordat, precizând că a primit oferte similare și de la Pakistan și Afganistan, informează Reuters. Ucraina a anunțat de asemenea că „am susținut și susținem integritatea teritorială a Azerbaidjanului, așa cum Azerbaidjanul ne-a susținut integritatea teritorială”, transmite site-ul ucrainean Korrespondent. Din SUA, The Washington Post denunță însă neimplicarea Americii în conflictul dintre „două țări cu importanță strategică”: un aliat important al SUA și membru NATO, Turcia, și un aliat apropiat al Rusiei, Armenia. Președintele Trump a rămas preponderent tăcut, deși premierul armean Nikol Pașinian a avertizat că Turcia „creează instabilitatea în vecinătate, în estul Mediteranei, în Orientul Mijlociu și, acum, în Caucazul de Sud. E o amenințare tot mai mare la adresa securității globale”. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta vede o „capcană pentru Rusia” în acuzațiile, fără „dovezi convingătoare”, că Turcia a intervenit concret în conflict. „În realitate acesta este un calcul care se bazează pe diferențele de interese ale Rusiei și Turciei într-o serie de regiuni, inclusiv în Siria și Libia. Se pare că Armenia încearcă să provoace Rusiei să recurgă la acțiuni mult mai ferme.”
În privința pandemiei de Covid-19, nu sosesc vești bune din partea Organizației Mondiale a Sănătății; medicul David Nabarro, responsabil special al OMS pentru pandemie, a avertizat: „Acest virus nu va dispărea. Este aici pentru a rămâne, va fi o nouă amenințare pentru umanitate. Chiar și atunci când va apărea un vaccin, nu va însemna sfârșitul virusului”, citat de Euronews. Ziarul italian La Repubblica vine însă cu o veste bună: un grup coordonat de Universitatea din Washington a anunțat „descoperirea a doi anticorpi care, testaţi pe hamsteri, au eliminat Sars-Cov-2 blocând faimoșii țepi ai coronavirusului”. Comparativ cu vaccinul, anticorpii au avantajul de a fi eficienți pe loc, trebuind administrați imediat după infectare. Dezavantajul este costul destul de ridicat și eficacitatea limitată în timp: doar câteva săptămâni. O altă veste bună a anunțat postul CNN: vaccinul la care lucrează compania americană Moderna a fost testat pe adulţi în vârstă şi s-a concluzionat că e un vaccin sigur, care determină un răspuns imunitar la grupul de subiecţi vârstnici. Vaccinul se află totuși în fazele preliminare de testare. Agenția rusă TASS anunță în schimb „finalizarea studiilor clinice privind vaccinul realizat de Centrul de Cercetare în Virologie și Biotehnologie «Vektor» din cadrul Rospotrebnadzor”, neuitând să amintească faptul că „Rusia are deja un vaccin împotriva noului coronavirus, «Sputnik V», realizat de Institutul Gamaleia din Moscova”.
Andrei Suba, RADOR
