Summitul european ce se desfăşoară joi şi vineri la Bruxelles are o agendă complicată, după cum remarcă presa internaţională. „Imposibila politică externă europeană”, titrează Liberation, explicând că Turcia, China, Rusia, Belarus sunt tot atâtea subiecte de neînţelegere între cei douăzeci și șapte de membri încât belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, a considerat necesar să convoace acest summit axat, în cea mai mare parte, pe „politica externă europeană” care, la mai bine de douăzeci de ani de la crearea acestui concept, rămâne un oximoron: Uniunea nu este încă un actor politic pe scena internațională”, constată Liberation. „Grecia şi Cipru în poziţie de luptă”, titrează ziarul grec Ta Nea, detaliind că cele două ţări fac presiuni pentru stabilirea unei liste de sancţiuni care să oblige Ankara să dezescaladeze tensiunile din estul Mediteranei. Cotidianul cipriot Phileleftheros constată însă că principalii lideri ai UE vorbesc pe un ton diferit. În timp ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul austriac, Sebastian Kurz, transmit mesaje dure împotriva acţiunilor provocatoare ale Turciei, cancelarul german, Angela Merkel, are o atitudine mai moderată, susţinând că relaţia cu Ankara este una „complicată” şi că „Uniunea Europeană are un mare interes de a dezvolta o relaţie constructivă cu Turcia, în ciuda dificultăţilor”. În timp ce problema Turciei rămâne cu „mai multe opţiuni pe masă”, după cum susţine preşedintele Consiliului European, Charles Michel, liderii europeni par pregătiţi să sancţioneze regimul din Belarus, constată L’Echo. Potrivit unui proiect de concluzii ale Consiliului dezvăluit de agenția germană DPA, cei douăzeci și șapte au ajuns la un compromis cu privire la această problemă spinoasă, Cipru fiind de acord în cele din urmă să-și ridice vetoul în schimbul unei întăriri a tonului UE împotriva Turciei. Rămâne de văzut dacă sancțiunile vor fi extinse asupra lui Lukaşenko însuși, întrucât guvernele europene rămân divizate în acest sens, mai scrie L’Echo.
Şi problema statului de drept în Uniunea Europeană provoacă tensiuni, fiind „un obstacol politic major în calea deblocării bugetului UE de 1,85 trilioane de euro și a fondului de redresare în urma pandemiei”, după cum constată EuObserver. „O majoritate a statelor membre a sprijinit miercuri propunerea președinției germane a UE de suspendare a fondurilor europene în caz de violări ale statului de drept. Ceea ce înseamnă că acum pot începe negocierile cu Parlamentul European, care trebuie să aprobe bugetul UE pe termen lung”, explică Euobserver. Însă „acest compromis german nu a fost susținut nici de țările care resping condiționarea fondurilor de statul de drept (Ungaria și Polonia), nici de acelea care, din contră, doresc un instrument și mai puternic (Olanda, Finlanda, Danemarca, Suedia, Belgia și Luxemburg)”, mai scrie EuObserver. Hungary Today notează că raportul despre statul de drept a generat tensiuni între Budapesta şi Bruxelles, din cauza criticilor formulate în raportul UE asupra deficienţelor din unele democraţii europene, printre care Ungaria şi Polonia. La plecarea la summit, premierul Viktor Orban a subliniat că Ungaria aşteaptă încă un răspuns la scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a informat-o că va suspenda relaţiile politice bilaterale cu vicepreşedinta Comisiei, Vera Jourová, din cauza declaraţiilor prin care aceasta a insultat Ungaria şi poporul maghiar, scrie agenţia ungară MTI.
Şi Bulgaria primeşte critici din partea Comisiei Europene, confruntându-se cu „Lipsa transparenţei în mass-media şi provocări în combaterea corupţiei”. Potrivit raportului, citat de postul public de radio BNR, „în Bulgaria, proprietatea unor mijloace de informare în masă este direct legată de anumiţi jucători politici, chiar dacă aceştia nu le deţin oficial”, iar în privinţa combaterii corupţiei, Bulgaria trebuie să obţină „o reputaţie serioasă de imparţialitate, obiectivitate şi independenţă a sistemului judiciar”, se detaliază în raportul privind statul de drept în care se mai subliniază că „este nevoie să existe un număr semnificativ de condamnări finale pentru corupţia la nivel înalt”. Totodată, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu portofoliul Valori şi Transparenţă, Vera Jourova, şi-a exprimat sprijinul ferm pentru protestele împotriva corupţiei din Bulgaria, atrăgând atenţia guvernului condus de premierul Boiko Borisov că „trebuie să le ia în serios”, notează Euractiv.
Pe frontul Brexit, „UE deschide ostilităţile contra Londrei”, titrează la Libre Belgique, detaliind că Bruxelles-ul a început procedura de infringement pentru ceea ce consideră o încălcare a tratatului de retragere a Marii Britanii din UE, un anunţ care ar putea afecta negocierile privind viitoarea relaţie comercială. Precizând că, potrivit Comisiei Europene, Londra are la dispoziţie o lună pentru a răspunde, ziarul belgian avertizează că procedura poate merge până la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care poate da amenzi sau impune penalităţi Regatului Unit. La rândul său, guvernul britanic şi-a apărat proiectul de lege privind piaţa internă şi a dat asigurări că va răspunde ”în intervalul dorit” la scrisoarea executivului comunitar, transmite Reuters.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, Agenţia Europeană a Medicamentelor vine cu o veste bună: „A început procesul de aprobare a vaccinului”. Potrivit La Repubblica, Agenţia a început să analizeze datele vaccinului împotriva Covid-19 dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea din Oxford, acesta fiind primul pas al protocolului de aprobare. Decizia de a iniția testarea vaccinului AstraZeneca se bazează pe rezultatele studiilor non-clinice și clinice preliminare conform cărora vaccinul declanșează producerea de anticorpi și celule T (celule ale sistemului imunitar, adică sistemul natural de apărare a organismului) care atacă virusul.
Sunt în curs de desfășurare studii clinice la scară largă pe mii de persoane, iar rezultatele vor fi disponibile în următoarele săptămâni și luni. Acestea vor demonstra eficacitatea vaccinului în protejarea împotriva Covid-19, lucru care va fi evaluat în mai multe cicluri succesive, mai scrie La Repubblica.
Carolina Ciulu, RADOR
