Bolnavii de Covid-19 care transportă un segment de ADN neanderthalian, moștenit de la o încrucișare cu genomul uman în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, prezintă un risc mai mare de complicații severe ale bolii, potrivit cercetătorilor. Codificarea genetică moștenită de la acest văr îndepărtat al speciei umane îi face, de exemplu, de trei ori mai susceptibili de a avea nevoie de ventilație mecanică, potrivit studiului publicat, miercuri, în revista „Nature”.
Există multe motive pentru care unii pacienți au nevoie de terapie intensivă, în timp ce alții au doar simptome ușoare, chiar niciunul. Vârsta, sexul masculin, un istoric medical pot agrava rezultatul bolii. Dar și factorii genetici au un rol, potrivit studiului.
„Este izbitor faptul că moștenirea genetică a neanderthalienilor are consecințe atât de tragice în timpul pandemiei actuale”, a spus unul dintre coautori, Svante Paabo, directorul departamentului de genetică al Institutului german Max Planck pentru Evoluția antropologică.
Cercetări recente efectuate de organizația „Covid-19 Host Genetics Initiative” relevă faptul că o variantă genetică într-o anumită regiune a cromozomului 3 – una dintre cele 23 din genomul uman – este asociată cu formele cele mai severe ale bolii. Tocmai această regiune era deja cunoscută pentru că găzduiește codul genetic de la neandertalieni, fapt care l-a determinat pe Svante Paabo și pe colegul său și coautor al studiului, Hugo Zeberg, să caute o legătură cu Covid-19. Ei au descoperit că un Neanderthal din sudul Europei avea un segment genetic aproape identic, alcătuit din aproximativ 50.000 de perechi de baze, constituenții primari ai ADN-ului. Indiciu revelator, două exemplare neandertaliene găsite în sudul Siberiei și cel al unei alte specii, omul de Denisova, nu purtau faimosul segment. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, deși omul modern și omul de Neanderthal ar fi putut moșteni acest fragment de genă de la un strămoș comun în urmă cu aproximativ jumătate de milion de ani, este mai probabil ca acesta să fi fost integrat în genomul uman prin încrucișări mai recente ale populației.
Potrivit studiului, acest segment potențial periculos pentru pacienții cu Covid-19 nu este distribuit uniform pe tot globul. Aproximativ 16% dintre europeni îl poartă și aproximativ jumătate din populația din Asia de Sud, cu cea mai mare proporție (63%) în Bangladesh. Fapt care ar putea explica de ce nativii din Bangladesh care locuiesc în Marea Britanie au șanse de două ori mai mari să moară din cauza Covid-19 decât populația generală, presupun autorii studiului. Segmentul de gene incriminat este aproape absent din genomul locuitorilor din Asia de Est și Africa. Aproximativ 2% din ADN-ul non-africanilor provine din genomul neanderthalienilor, potrivit mai multor studii. Omul de Denisova a transmis, de asemenea, o parte din ADN-ul său oamenilor moderni, dar mai modest la scară globală. Găsim mai puțin de 1% la asiatici și indienii americani și aproximativ 5% la aborigenii din Australia și la populațiile din Papua Noua Guinee. (www.lalibre.be – 1 octombrie)/rcostea
