La Buzău, municipalitatea intenţionează să creeze o bancă de gene în sistem public-privat pentru legumicultură şi floricultură. O astfel de instituţie a fost inaugurată anul trecut de guvernarea anterioară, dar nu a funcţionat niciodată.
Doar Ministerul Agriculturii ar putea decide dacă va debloca fonduri pentru Banca de Gene de la Buzău. Corespondenta RRA, Cristina Moise, transmite.
Reporter: Primăria Buzău va demara demersul prin care vrea să devină partener al unor companii private, cu care dorește să dezvolte Banca de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Declaraţia îi aparține primarului Municipiului Buzău, Constantin Toma, care arată că Banca de Gene înființată în 12 septembrie 2019 prin semnătura fostului ministru al agriculturii, Petre Daea, nici nu funcționează, nici nu este desființată de către autorități.
Constantin Toma: Gândiţi-vă, sunt ţări și cu 30 de bănci de gene. Sunt în Italia, de exemplu, și în Spania avem bănci de gene inclusiv pentru trandafiri. Haideți să încercăm să ajutăm România și să promovăm produsele românești dând și o șansă fermierilor.
Reporter: Ca atare, din punct de vedere administrativ se va trece la parteneriat public privat.
Constantin Toma: Cu speciliștii care sunt aici la Buzău să începem demersurile și să găsim sponsori, să găsim parteneri privați astfel încât să dezvoltăm o astfel de bancă de gene.
Reporter: În acest moment la nivelul Primăriei Buzău are loc analiza administrativă a acestui proiect de înființare a une bănci de gene care să definească orașul Buzău, la marginea căruia de peste 250 de ani se dezvoltă continu legumicultura, dar și cu o stațiune legumicolă încă în activitate chiar în zona centrală a acestuia./mnecula/ovidiu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 5 octombrie
