În data de 7 octombrie 1698, în Alba Iulia, sinodul Bisericii Greco-Orientale a românilor din Transilvania decidea Unirea cu Biserica Romei. Este vorba de un act care a salvat identitatea națională și liturgică a românilor ardeleni, care, până în momentul Unirii, erau prinși între ciocanul calvinizării impuse prin episcopi reformați și nicovala deznaționalizării prin intermediul unor episcopi sârbi.
Sfârșitul secolului al XVII-lea aducea pentru românii din Transilvania o alegere imposibilă. Pe de o parte, episcopii protestanți impuși la conducerea Bisericii Greco-Orientale din Transilvania încercau să calvinizeze total românii.
Ei propuneau un târg: renunțarea la tradițiile liturgice în schimbul afirmării limbii române în biserică.
Pe de altă parte, episcopii sârbi numiți la conducerea acestei biserici propuneau renunțarea la identitatea națională în schimbul păstrării patrimoniului liturgic bizantin. Singura ieșire din această situație a fost oferită de Biserica Catolică.
Ierarhii catolici au oferit românilor ardeleni posibilitatea să își păstreze deopotrivă identitatea națională și patrimoniul liturgic în contextul Unirii cu Biserica Romei. Unirea era încă o încercare de a reconcilia Biserica Greco-Orientală, cunoscută azi sub numele de Biserica Ortodoxă, cu Biserica Catolică.
Toate condițiile de Unire fuseseră stabilite încă din 1439, în Conciliul Ecumenic de la Ferrara – Florența. Episcopii, preoții și credincioșii greco-orientali care recunoșteau cuminecarea cu pâine nedospită și vin, existența Purgatoriului, purcederea Sfântului Spirit și de la Fiul, precum și faptul că Papa este capul Bisericii erau primiți în sânul Bisericii Catolice.
Noua ramură a bisericii universale formată în urma Unirii primea numele de Biserica Greco-Catolică. Biserica Unită din Transilvania nu era prima care urma acest drum. Deja, biserici greco-catolice locale apăruseră în rândul ucrainienilor și rutenilor.
În Transilvania, Unirea religioasă a fost posibilă grație unui ierarh remarcabil. Este vorba de mitropolitul Atanasie Anghel, fiul unui nobil de Ciugud, urmașul în scaunul arhiepiscopal de Alba Iulia al regretatului mitropolit Teofil Seremi, cel care semnase pentru prima dată actele Unirii, dar care murise la scurtă vreme după aceea.
Atanasie Anghel a fost hirotonit episcop de către patriarhul greco-oriental al Ierusalimului, Dositei, și de mitropolitul greco-oriental al Ungrovlahiei, Teodosie. Patriarhul Dositei i-a cerut noului arhiepiscop al Transilvaniei să utilizeze în cadrul liturgic doar limba slavonă sau greacă și să renunțe la uzul limbii române.
Însă mitropolitul Atanasie Anghel a decis să convoace protopopii și preoții românilor, pentru a vedea ce vor aceștia. Aceștia s-au întrunit în Sinodul de la Alba Iulia. 38 de protopopi și 2270 de preoți au decis Unirea cu Biserica Romei și formarea Bisericii Greco-Catolice.
Autor Bianca Pădurean
https://www.rfi.ro/cultura-125811-nastere-biserica-greco-catolica-transilvania-atanasie-anghel/
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 7 octombrie 2020
