În pofida interdicţiei de a părăsi domiciliul pe o rază mai mare de un km. impusă de starea de urgenţă din cauza pandemiei, demonstraţiile antiguvernamentale din Israel nu și-au pierdut din intensitate. Marţi seara mii de oameni au ieşit pe stradă în toată ţara. Protestele s-au declanşat din mai multe motive. Singurul element comun al acestor mişcări este caracterul lor antiguvernamental. Cei mai mulţi îi reproşează premierului lui Benjamin Netanyahu gestionarea necorespunzătoare a epidemiei de coronavirus şi în consecinţă doresc demisia prim-ministrului. Alţii sunt nemulţumiţi din cauza măsurilor sanitare severe luate de cabinet, iar grupările ultraortodoxe susţin că din cauza acestor restricţii procesiunile religioase nu pot fi respectate conform tradiţiilor şi prevederilor religioase. Cert este că demonstraţiile durează de luni de zile şi forţa protestelor este din ce în ce mai mare. Legea adoptată de Knesset (parlamentul israelian), care a intrat în vigoare la data de 30 septembrie şi prin care s-au instituit noi restricţii a însemnat gaz pe foc: demonstranţii au acuzat guvernul că motivul real al acestor măsuri drastice nu a fost prevenirea răspândirii virusului, ci încălcarea dreptului cetăţenilor de a demonstra.
Până acum protestele au avut loc doar în weekend-uri, dar după ce luni au fost arestaţi mai mulţi cetăţeni, şi după anunţul guvernului potrivit căruia starea de urgenţă va fi prelungită cu încă o săptămână, marţi iarăşi mii de oameni au ieşit pe străzi în toată ţara. „Nu suntem de acord cu blocarea ţării din motive politice” – strigau protestatarii, care mărşăluiau cu steaguri naţionale în Ierusalim, în timp ce purtau măşti şi respectau distanţa socială. În Tel Aviv au avut loc incidente între protestatarii care solicitau demisia lui Netanyahu şi forţele de ordine, atunci când primii au încercat să rupă cordonul poliţiei. Potrivit comunicatului emis de poliţie, 38 de persoane au fost reţinute cu acuzaţia de tulburarea liniştii publice, vătămare corporală şi ultraj. Demonstraţii au avut loc şi în alte oraşe, protestatarii solicitau abrogarea legii prin care a fost instituită starea de urgenţă şi demisia premierului Benjamin Netanyahu. Şi comunităţile ultraortodoxe sunt nemulţumite din cauza restricţiilor, o parte dintre acestea s-au ciocnit în noaptea de marţi cu forţele de ordine, atât în Ierusalim, cât şi în oraşul Modiin Illit. Aceştia susţin că din cauza restricţiilor impuse nu-și pot exercita rugăciunile colective. De altfel evreii ultraortodocşi au o dispută mai veche cu guvernul Netanyahu după ce premierul a susţinut modificarea legii apărării naţionale în sensul ca serviciul militar să fie obligatoriu şi pentru comunităţile de ultraortodocşi (aceştia din cauza convingerilor lor religioase refuză să satisfacă serviciul militar şi această dorinţă a lor până acum a fost respectată de fiecare guvern). Marţi seara membrii comunităţii au adus la proteste şi copii.
Tot marţi seara guvernul israelian – concomitent cu protestele – a avut o şedinţă extraordinară în care s-au adoptat noi măsuri sanitare. Printre acestea figurează şi o hotărâre controversată prin care s-a prelungit interzicerea slujbelor religioase în spaţii închise, ceea ce probabil că va da un nou impuls protestelor antiguvernamentale.
Între timp rapoartele institutelor de sondare a opiniei publice indică rezultate neaşteptate. În ultimii ani, chiar dacă popularitatea lui Netanyahu şi a Blocului Likud (formaţiune de orientare conservatoare) condusă de acesta a avut oscilaţii, totuși nu s-a înregistrat o scădere semnificativă. Acest fapt a fost confirmat şi de rezultatele alegerilor din ultima vreme (în Israel au avut loc trei alegeri anticipate într-o perioadă de un an şi jumătate). Acum în schimb sondajul realizat la comanda postului de televiziune Canal 12, dat publicităţii zilele acestea, arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, atunci Blocul Likud ar obţine doar 26 de mandate în loc de 36, cât are în prezent. Dar nici opoziţia de stânga nu are motive de sărbătoare. După intrarea la guvernare a Coaliţiei Alb-Albastru condusă de Beni Ganz, unitatea opoziţiei de stânga s-a destrămat. Formaţiunea Jesh Atid, condusă de Jair Lapid în coaliţie electorală cu Telem, ar primi 18 mandate, Lista Unită Arabă ar avea 15 mandate, iar formaţiunea lui Beni Ganz ar putea să primească doar 9 mandate. Partidul care ar profita cel mai mult de pe urma scăderii popularităţii partidelor guvernamentale este formaţiunea Jamina, condusă de Naftali Bennett, care în loc de 6 mandate cât a primit în primăvară, acum ar obţine 23. Bennett a fost în trecut partenerul de coaliţie al lui Benjamin Netanyahu.
O constatare interesantă a sondajului este că doar 30% dintre cei chestionaţi susţin actualul guvern de coaliţie, iar 49% consideră că este nevoie de noi alegeri anticipate, pentru că executivul nu mai poate să funcţioneze.
Székely Ervin, Rador
