În contextul creșterii alarmante a cazurilor de îmbolnăvire și de deces cauzate de infectarea cu noul coronavirus, comunitatea medicală caută cele mai eficiente metode pentru a proteja populația globului prin vaccin. Mai multe companii sunt într-o etapă avansată de testare a vaccinurilor pe care le produc iar responsabili din domeniul medical dar și politicieni, cum este cazul președintelui american, anunță că un posibil vaccin ar putea fi gata până la sfârșitul anului. Problema cu vaccinurile aflate în teste este că trebuie păstrate la o temperatură foarte scăzută și sunt făcute în braț, scrie Bloomberg. „Oamenii de știință studiază acum dacă nu pot obține o protecție mai bună printr-o inoculare a vaccinului în zona de atac a virusului, anume în nas și în gură. Experții speră că vor genera o reacție imună mai bună cu vaccinuri inhalate care țintesc celulele țesutului respirator, pe care le invadează virusul”. Alternative la injecțiile convenționale, imunizările inhalate dezvoltate în SUA, Marea Britanie și Hong Kong „pot împiedica agentul patogen să se dezvolte în nas, zonă din care acesta se răspândește de obicei în restul corpului și către alte persoane”, subliniază Bloomberg.
În urma tratamentului experimental pe care compania americană Regeneron l-a furnizat președintelui SUA, multinaționala britanică din industria farma AstraZeneca a primit peste 480 de milioane de dolari din partea statului american pentru a dezvolta un tratament cu anticorpi monoclonali, similar celui primit de Donald Trump, anunță The Morning Star. Publicația britanică precizează că AstraZeneca, producător care colaborează și cu Universitatea Oxford pentru dezvoltarea unui posibil vaccin anti-COVID, ar urma să furnizeze până la sfârșitul acestui an 100.000 de doze de tratament cu anticorpi monoclonali administrației americane iar în 2021, încă până la un milion de doze.
În așteptarea unui vaccin și a revenirii la normalitate, așa numita industrie a ospitalității (hoteluri, baruri, restaurante) se simte tot mai puternic afectată. Creșterea alarmantă a cazurilor de coronavirus a dus la noi măsuri drastice, printre care închiderea restaurantelor, barurilor, cafenelelor, scrie CNN. Afacerile acestora sunt puternic lovite de pandemie dar și de răcirea vremii, care nu mai permite operarea în spațiu liber. În timp ce Germania limitează programul restaurantelor și al barurilor până la ora 23.00 și numărul grupurilor la 10 persoane, localurile din Belgia trag oblonul timp de o lună. În Paris, barurile și cafenelele sunt închise timp de două săptămâni iar restaurantele pot funcționa doar în baza unor condiții severe de distanțare și igienă. Tot două săptămâni vor fi închise și în Scoția cluburile, barurile și restaurantele în spații închise, amintește CNN. Specialiștii trag însă un semnal de alarmă nu doar în ceea ce privește impactul asupra economiei ci și efectele asupra interacțiunii sociale. Efecte adverse au fost demonstrate și în ceea ce privește starea psihică, arată un studiu efectuat de Institutul de Cercetări Elma în Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia – scrie RAINEWS. „În timpul lockdownului, pandemia COVID-19 a provocat tulburări psihice la 65% dintre italieni, la 63% dintre britanici, la 69% dintre spanioli și la 50% dintre germani, cu o medie europeană de 58%. Simptomele menționate includ insomnie, lipsă de energie sau slăbiciune, tristețe sau dorința de a plânge, frici excesive, lipsă de interes sau de plăcerea de a face lucruri, atacuri de panică și anxietate”, arată studiul efectuat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale.
Întorcând privirea dinspre criza coronavirusului spre crizele din Caucaz, ziarul turc Milliyet se întreabă Care sunt strategia și poziția Moscovei în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia? În primul rând, Rusia a susținut derularea negocierilor în formatul Grupului de la Minsk, sub egida Organizației de Securitate și Cooperare în Europa. Rusia a cerut ca formatul SUA-Rusia-Franța să nu fie modificat, „asigurându-se astfel că ține departe de masa tratativelor alte țări, în special Turcia”. În al doilea rând, Rusia a transmis semnale că sprijină revenirea sub controlul Azerbaidjanului a doar cinci din cele șapte raioane disputate. „Pentru Rusia, două raioane sunt importante, Lachin și Kalbajar. Acestea asigură legătura terestră între Armenia și Nagorno-Karabah-ul ocupat. Înapoierea acestor două raioane Azerbaidjanului echivalează cu întreruperea ajutorului logistic și militar trimis din Armenia în Nagorno-Karabah. Experții care urmăresc îndeaproape situația din zonă spun că ‘Rușii vor să ușureze problema dând Azerbaidjanului cinci raioane însă vor în acelaşi timp să mențină problema, păstrând două raioane sub controlul Armeniei. Pe de o parte, vor să creeze un nou statu-quo în regiune iar pe de altă parte încearcă să nu modifice echilibrul strategic în zonă prin noul statut. Adică Moscova vrea să mențină problema Nagorno-Karabah și să își continue rolul de patron al regiunii'”, punctează Milliyet.
The New York Times scrie pe larg despre valul de tensiuni care a cuprins spațiul fost sovietic, amintind pe lângă situația din Nagorno-Karabah, de protestele din Belarus și Kîrgîzstan. La Bișkek, „parlamentarii singurei democrații din Asia Centrală au ales un om pe care, cu doar câteva zile în urmă, protestatarii l-au scos din închisoare, sperând ca astfel să pună capăt violentelor tulburări cu substrat politic care durau de zile întregi. Decizia de a-l pune în fruntea guvernului pe Sadar Giapanov i-a alarmat însă pe unii, aceștia temându-se că elementele criminale vor prevala în această luptă pentru putere izbucnită în urma rezultatelor disputatelor alegeri de duminica trecută”. The New York Times mai comentează că „Rusia, care se confruntă cu un val de tulburări pe teritoriul fostei Uniunii Sovietice, inclusiv cu protestele din Belarusul vecin și cu luptele crâncene dintre Armenia și Azerbaidjan, deține o bază militară în Kîrgîzstan, dar în general s-a ținut la distanță de haosul politic din Bișkek, capitala kîrgîză. Moscova a discutat cu un înalt oficial din sectorul securității oferindu-și ajutorul, dar responsabilul respectiv a fost demis imediat”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
