Chiar dacă pandemia noului cprpnavirus continuă să stârnească îngrijorarea întregii lumi, o serie de crize politice sau focare de conflict atrag și ele atenția presei internaționale.
Dar să începem cu ultimele știri legate de pandemia COVID-10. Olanda a raportat cel mai mare număr de cazuri înregistrat la nivelul unei singure zile. Ziarul olandez De Telegraaf titrează: “7393 de infecții într-o singură zi”. Același ziar subliniază că “este pentru prima oară când numărul infecțiilor depășește cifra de 7000, iar cu o zi în urmă, în Olanda se înregistraseră 34 de decese“. Un alt ziar olandez, Algemeen Dagblad, observă că, “și la nivel săptămânal, numărul infecțiilor de COVID-19 a crescut alarmant: după ce, cu o săptămână în urmă, numărul persoanelor al căror test fusese pozitiv se ridica la 27.485, săptămâna aceasta, numărul testelor pozitive a ajuns la 43.903”.” În privința geastionării crizei sanitare, Franța ocupă o poziție de mijloc“, titrează cotidianul francez Le Monde. Ziarul se referă astfel la “un studiu efectuat de o comisie independentă care a fost desemnată să evalueze demersurile guvernului în privința soluționării unor probleme legate de pandemia noului coronavirus“. Referindu-se la același subiect, un alt ziar francez, Le Figaro, afirmă însă că “aceeași comisie de evaluare, desemnată de președintele Emmanuel Macron, a constatat lipsuri manifeste în privința anticipării situațiilor, a pregătirii și a gestiunii sistemului sanitar”. Același Le Figaro publică și un clasament pe țări în funcție de numărul deceselor. În fruntea clasamentului se află Statele Unite, urmate de Brazilia, India, Mexic și Marea Britanie.
Dar presa internațională nu neglijează nici actualitatea politică mondială și nici situațiile de criză apărute în zonele de conflict. O atenție specială este astfel acordată situației din Asia Centrală, unde criza politică din Kîrgîzstan și reapariția conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan vizând regiunea Nagorno-Karabah, din sudul Caucazului au ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor. Cotidianul american The Wall Street Journal informează că, în Kîrgîzstan, “tulburările poltice continuă, iar, pe termen scurt, președintele Suronbai Jeenbekov și-ar putea consolida poziția, deși tensiunea rămâne în creștere“. În privința poziției președintelui kîrgîz, ziarul american pare să aibă dreptate, întrucât din publicația moscovită Izverstia aflăm că “noul președinte al parlamentului din Kîrgîzstan, Kanat Isaev, i-a cerut președintelui țării să rămână în funcție”. “Cred că trebuie să-l convingem pe președinte să rămână în funcție pentru că mandatul parlamentului e pe cale să expire și, în acest caz, președintele parlamentului nu poate garanta nici măcar moral stabilitatea țării“, a subliniat el.
În apropiere, situația din regiunea caucaziană Nagorno-Karabah nu pare nicicum să se aplaneze. Ziarul britanic The Guardian afirmă că, “după eșecul armistițiului convenit la sfârșitul săptămânii trecute, luptele nu au dat semne că ar înceta. S-ar putea ca venirea iernii să mai potolească ofensiva azeră, dar guvernul de la Baku nu-și va părăsi terenul până când nu se va simți mai tare pe poziție”. Mai mult, în Pravda, principalul cotidian rusesc, un expert afirmă că războiul din Nagorno-Karabah “s-a modernizat”. El spune că, “aparent, asistăm la o potolire a conflictului, însă armata azeră înaintează încet, dar sigur, numai că ea nu se ma bazează acum pe atacuri frontale sau pe mine de teren. În consecință, azerii vor distruge infrastructura adversarilor apelând la avioane fără pilot și vor lansa rachete cu rază lungă de acțiune“.
În sfârșit, rămânem în zona fostei Uniunii Sovietice oprindu-ne în Belarus, unde criza politică se agravează, indignând tot mai mult comunitatea internațională. Un ziar rusesc independent, Moscow Times, informează că “lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, acum în exil, i-a dat președintelui belarus Aleksandr Lukașenko un ultimatum, cerându-i ca, în termen de două săptămâni, să demisioneze“ și “să pună capăt statului său terorist”. Dar, după cum aflăm din cotidianul german Frankfurter Allgemeine, “ministrul belarus de interne, Ghendadii Kazakievici, a spus că ceea ce s-a întmplat pe străzile capitalei nu mai are nimic comun cu o mișcare de protest. El a subliniat că o serie de forțe încearcă să arunce Belarusul în haos și să aducă țara pe tristul drum al republicilor care au avut parte de niște revoluții colorate”.Agenția oficială din Belarus, Belta, are însă alte vești de anunțat. “Recolta de grâu din Belarus a atins 10,3 milioane de tone”, anunță agenția, după care îl citează pe președintele Lukașenko, iar acesta declară: “Va fi grozav dacă vom munci așa în fiecare an. Este un an greu, dar tptuși el s-a dovedit productiv pentru agricultură“.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
