În contextul în care numărul îmbolnăvirilor cauzate de pandemia de coronavirus se apropie de 38,5 milioane, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă acest virus în lupta împotriva tuberculozei. Potrivit AFP, pandemia de COVID-19 amenință să anuleze progresul din ultimii ani în lupta împotriva tuberculozei, până acum principala boală infecțioasă cu urmări fatale. „Țări grav afectate de tuberculoză, precum India sau Africa de Sud, acum văd cum resursele alocate pentru diagnosticarea și tratamentul TBC sunt redirecționate spre combaterea coronavirusului”. Numeroase state anunță creșteri îngrijorătoare ale cifrelor infectării cu coronavirus, mai ales în Europa unde se înregistrează cifre record pentru ultimele luni, după cum arată presa internațională. În România, au fost confirmate miercuri peste 4.000 de cazuri noi de infectare. Guvernul a anunțat că de joi vor fi interzise toate evenimentele private în interior și în aer liber, cum ar fi nunți și botezuri, scrie Naftemporiki din Grecia. În același timp, utilizarea măștii va fi obligatorie în locurile publice din orașele unde numărul mediu de cazuri noi în două săptămâni depășește 3 la 1.000 de persoane. Funcționarea teatrelor, a cinematografelor și a spațiilor interioare ale restaurantelor va depinde de numărul de cazuri de coronavirus din fiecare oraș. Acest lucru înseamnă că vor putea funcționa la 50% din capacitate în zonele în care incidența este mai mică de 1,5 la 1.000 de persoane și la o treime din capacitate în orașele în care incidența este cuprinsă între 1,5 și 3 la 1.000 de locuitori, amintește Naftemporiki.
Situația epidemiologică este, de altfel, una dintre temele pe care le vor aborda participanții la summitul UE, care va avea loc joi și vineri la Bruxelles. Pe lângă acest subiect, liderii europeni reuniți în Belgia ar urma să discute și despre relația cu Marea Britanie, cu Africa, dar și despre schimbările climatice. În ceea ce privește viitorul acord comercial în perioada post-Brexit, Le Monde atrage atenția că „Pe măsură ce amenințarea Covid se răspândește din nou în Europa, ar fi iresponsabil să nu găsim o cale de ieșire prin aceste negocieri. Summitul de joi poate, în cel mai bun caz, să accelereze discuțiile dintre Cei 27 şi Londra în vederea unui acord care să organizeze viitoare relații comerciale după 31 decembrie, termenul stabilit pentru un divorț efectiv. Încrederea europenilor în domnul Johnson a fost afectată grav de proiectul său de lege care a încălcat anumite dispoziții ale acordului de retragere pe care el însuși l-a semnat anul trecut. Un prim-ministru deja dur criticat în opinia publică britanică pentru proasta gestionare a Covid-19 și pentru performanța sa slabă, luptându-se cu o rebeliune a deputaților din propria sa majoritate, poate să provoace țării sale şi o criză ‘no deal’?, se întreabă Le Monde.
Tot din politica europeană, presa reține că „Extrema-dreaptă a Europei se poticnește date fiind luptele interne și forța mașinațiilor dintre adversari”. Financial Times scrie că „În Austria, Germania și Italia sprijinul față de populiști pe vremuri în ascensiune a scăzut în timpul crizei provocate de Covid”. La alegerile municipale desfășurate duminică, la Viena voturile în sprijinul partidului populist FPÖ au scăzut de la 31% la 9%. FPÖ este însă emblematic pe un plan mai larg. În Europa, partidele populiste de extremă-dreaptă, care pe vremuri păreau de neoprit în ascensiunea lor, se poticnesc acum. Ele au privit cu o furie neputincioasă cum pandemia coronavirusului a revigorat partide de guvernământ, precum Uniunea Creștin Democrată (CDU) a Angelei Merkel, sau niște lideri importanți, precum Giuseppe Conte, din Italia, împingându-i în fruntea politicii.
Matteo Salvini, liderul Ligii, un partid anti-imigrație, e un exemplu al dificultăților cu care se confruntă populiștii. Și în Germania, grupurile parlamentare ale AfD, partidul de dreapta Alternativa pentru Germania, se confruntă în lupte interne care au scos în evidență disensiunile de ordin ideologic care macină acest partid.
În Grecia, liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, a fost condamnat la 13 ani de închisoare cu executare de Curtea penală din Atena, care l-a găsit vinovat de „conducerea unei organizaţii criminale”. Potrivit Kathimerini, „Pentru prima dată la nivel european, o organizaţie politică cu caracteristici de tip nazist a fost condamnată ca organizaţie criminală, iar pentru nucleul de conducere al partidului au fost aplicate pedepse de cel puţin zece ani de închisoare”.
Mergând în continuare pe principiul „referendum la referendum”, majoritatea scoțienilor ar susține independența față de Marea Britanie, conform unui sondaj Ipsos MORI dat publicităţii. După ce majoritatea cetățenilor din Marea Britanie au decis, tot printr-un referendum, ieșirea din Uniunea Europeană, acum 58% dintre scoțieni se declară în favoarea independenței față de Londra, scrie The Independent. În același timp, sondajul arată că „aproape două treimi dintre scoțieni consideră că guvernul Marii Britanii ar trebui să permită ca un referendum pe tema independenței să aibă loc în următorii cinci ani în cazul în care partidul premierului scoțian Nicola Sturgeon, SNP, ar obține o majoritate în alegerile de anul viitor pentru Holyrood” (Sediul Parlamentului Scoțian – n.red.)
Situația din Nagorno-Karabah, un alt punct fierbinte pe harta geopolitică a lumii, se menține în centrul atenției presei internaționale. Preşedintele Armeniei, citat de BBC, a recunoscut că forţele sale au suferit mari pierderi în lupta cu Azerbaidjan pentru teritoriul disputat Nagorno-Karabah. La rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, i-a acuzat pe armeni că au încercat să atace conductele de gaze şi petrol ale ţării sale, avertizând că va reacţiona dur. Un acord de încetare a focului a fost mediat de Rusia săptămâna trecută însă nu a durat. Surse de la Baku, citate de Reuters, au afirmat că armata azeră a bombardat poziții ale unor lansatoare de rachete de pe teritoriul armean. Aceste evoluții sporesc temerile privind extinderea conflictului pe o scară mai largă și reduc șansele acordului de încetare a focului negociat cu câteva zile în urmă, comentează Reuters.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
