Milioane de europeni se confruntă cu noi restricții dure din cauza pandemiei de coronavirus, în timp ce guvernele îşi intensifică eforturile pentru a încetini creșterea infectărilor, constată The Guardian, amintind că Organizația Mondială a Sănătății a raportat o creștere „foarte îngrijorătoare” de 44% a cazurilor la nivel european în decurs de o săptămână. La Repubblica enumeră câteva dintre măsurile restrictive luate în Europa. Astfel, în Franța, începând de sâmbătă, s-a reinstaurat starea de urgenţă, fiind interzisă circulaţia cetăţenilor între orele 21.00 şi 6.00 dimineaţa. De luni, cafenelele și restaurantele din Belgia se vor închide timp de patru săptămâni, iar la Londra măsurile restrictive vizează, pe lângă industria pub-urilor, şi interdicţia de a socializa în interiorul propriei locuinţe cu persoane din afara casei. Cehia a închis școlile și construiește un nou spital de campanie, iar Polonia a impus limite orare pentru funcţionarea restaurantelor şi a decretat închiderea școlilor și a sălilor de sport, mai scrie La Repubblica. În acestea condiţii, liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii trecute solicită continuarea coordonării pentru combaterea noului coronavirus, observă agenţia spaniola EFE, în timp ce agenţia italiană ANSA notează că accentul va fi pus pe testare şi urmărirea contactelor celor infectaţi.
Într-o altă problemă spinoasă la nivel european, Londra și UE vor discuta, luni, despre „formatul” discuțiilor post-Brexit, în ciuda amenințării Londrei de a pleca fără un acord dacă europenii nu acceptă „schimbări fundamentale” în privinţa relaţiilor comerciale bilaterale, scrie Le Figaro, atenţionând asupra riscului unui „no deal” potențial devastator pentru economie. Premierul Boris Johnson le-a cerut deja britanicilor să se pregătească pentru un Brexit fără acord atunci când se va încheia perioada de tranziție, la sfârșitul lunii decembrie, însă, după cum observă El Periodico această ameninţare a tot fost vehiculată în ultimele luni. „Impresia este că negocierile au intrat în faza finală, că au fost făcute progrese și este posibil un acord, deși situația este tensionată și fragilă”, comentează ziarul spaniol, explicând că cele mai grave două puncte de fricţiune ce rămân de rezolvat sunt cotele comunitare de pescuit în apele britanice și garanțiile privind subvențiile pe care Londra le va acorda companiilor britanice, astfel încât să nu existe o posibilă concurență neloială în raport cu companiile europene. The Guardian constată însă că Johnson urmăreşte să încheie un acord restrâns cu Uniunea Europeană care va avea consecinţe economice grave. Ziarul citează pledoria comună extraordinară dată publicităţii dumincă de mai bine de 70 de asociații comerciale și organizații profesionale din Marea Britanie, care cer ambelor părți să ajungă la o înțelegere. “Acordul oferit va crea mari pagube de ordin economic atâta vreme cât vor exista încă niște fricțiuni la frontiere, fricțiuni care vor descuraja comerțul cu piața noastră cea mai mare“, avertizează unul dintre experţii britanici, citaţi de The Guardian.
În Franţa, potrivit Ouest-France, zeci de mii de oameni s-au adunat în mai multe oraşe pentru a aduce un omagiu profesorului de istorie Samuel Paty, decapitat de un islamist pentru că a discutat cu elevii săi pe marginea unor caricaturi ale profetului Mahomed. La manifestaţia de la Paris au participat şi câţiva politicieni, printre care premierul Jean Castex şi ministrul educaţiei Jean-Michel Blanquer, „în sprijinul profesorilor, al laicismului și al libertății de exprimare și împotriva islamismului”, scrie Le Monde, citând mesajul premierului Castex: „Nu ne sperie. Nu ne este frică. Nu ne veți diviza. Suntem Franța!”. USA Today aminteşte că acesta este al doilea incident cu substrat terorist semnalat după deschiderea procesului pentru masacrul din ianuarie 2015, declanșat de atacatori islamişti asupra redacției ziarului satiric Charlie Hebdo, care a publicat caricaturile cu profetul Mahomed. Decapitarea profesorului de istorie „este o declaraţie de război şi trebuie tratată în consecinţă”, consideră filosoful şi scriitorul Pascal Bruckner, într-un interviu pentru Le Figaro. Atacul terorist al unui islamist cecen împotriva profesorului Samuel Paty arată că ţinta a fost „cel mai sfânt bastion al democraţiei: o şcoală şi un profesor”. „Mesajul transmis sub forma unui ceremonial macabru” este „un avertisment pentru întregul corp profesoral că trebuie să-şi ţină gura închisă sau să moară”, spune Pascal Bruckner. La Libre Belgique anunţă că în cadrul anchetei au fost reţinute deja unsprezece persoane, printre care părinţii şi fraţii ucigaşului, precum şi tatăl unuia dintre elevii victimei şi un militant islamist foarte activ.
În Statele Unite, cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale îşi continuă cursa de cucerire a statelor americane, în special a acelor state-cheie în care încearcă să schimbe tendinţa de vot, constată Associated Press. Totuşi dinamica cursei este remarcabil de stabilă, mai scrie agenţia americană, explicând că Joe Biden se bucură de un avantaj semnificativ în sondajele naționale, dar are un avantaj mai mic în sondajele din statele cheie. În pofida sondajelor, Donald Trump promite un „val republican” „de o amploare fără precedent”, observă Le Point. Ziarul francez comentează că optând pentru un registru din ce în ce mai agresiv împotriva lui Joe Biden, numindu-l „un dezastru” sau „un politician corupt”, locatarul de la Casa Albă se aruncă cu toate forţele în luptă pentru a evita ca state pe care le-a câștigat în 2016 să treacă de partea democraţilor. În acest timp însă Trump se confruntă cu o opoziție tot mai mare în propriul său partid, după ce membri importanţi ai Partidului Republican şi-au exprimat în mod deschis îngrijorarea faţă de ascensiunea Partidului Democrat, mai constată Le Point. New York Times analizează politica externă a SUA din timpul mandatului lui Donald Trump şi se întreabă ce ar însemna o victorie a democratului Joe Biden. „Multe dintre principelele probleme ale lumii nu se vor schimba ca rezultat al schimbării administrației sau a tonului adoptat de Washington. Rusia va continua să se amestece în alegerile din străinătate, China va continua să pretindă un rol pe măsura bogăției și a puterii sale militare, Europa va continua să contribuie foarte puțin la propria apărare, un Orient Mijlociu reconfigurat va rămâne încă un câmp de luptă al disputelor dintre secte și al celor de ordin social și etnic, iar Coreea de Nord și Iranul vor continua să-și urmărească ambițiile nucleare” constată New York Times. „Dar fără insultele sfruntate ale lui Trump, fără mișcările lui imprevizibile și fără opiniile exprimate în propriul său avantaj, Statele Unite ar avea șansa să își reclame cel puțin o parte din autoritate, iar ambițioșii dictatori s-ar simți mai puțin în largul lor. Biden a promis deja să reintre în Acordul de la Paris pe tema climei, precum și în alte foruri internaționale și să înceapă să repare relațiile cu aliații jigniți”, mai notează ziarul american, concluzionând: „Dacă Trump va fi reales, el va conchide că este mandatat să-și continue politica disfuncțională, iar lumea nu va putea decât să ajungă la concluzia că acești ultimi patru ani nu au fost o simplă aberație, ci niște State Unite cu care va trebui de-acum să se împace”.
(Carolina Ciulu – RADOR)
