Negocieri dificile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană

Se apropie sfârşitul anului, când potrivit Acordului Brexit, care a intrat în vigoare în ianuarie, în lipsa unui acord de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Marea Britanie se vor reinstitui controlul fizic la frontierele UE cu Regatul Unit şi se vor aplica taxele vamale de către părţi. Deocamdată însă nu s-a realizat vreun compromis. Eşuarea tratativelor ar fi o lovitură în primul rând pentru economia britanică (şi aşa zdruncinată de pandemia de coronavirus).

Trebuie să ne pregătim pentru situaţia în care negocierile vor sfârşi fără un acord – acesta a fost mesajul cel mai important al liderilor Uniunii Europene formulat la summit-ul din 15 octombrie. O poziţie similară a formulat şi premierul britanic, Boris Johnson vineri în cadrul unui discurs televizat. Acesta a anunţat pe un ton dramatic că ţara trebuie să înceapă pregătirile pentru eventualitatea unei despărţiri fără acord comercial de Uniunea Europeană – scrie The Guardian. Fiecare dintre părţi încearcă să arate că este un negociator dur, dar în realitate amândouă sunt interesate în realizarea unui compromis. Astfel UE a îndemnat la continuarea negocierilor susţinând că în două sau trei săptămâni se poate semna documentul. Pe de altă parte şi Londra a lăsat uşa deschisă pentru continuarea negocierilor, deşi anterior Johnson stabilise data de 15 octombrie ca fiind data limită pentru încheierea negocierilor. În lipsa unui acord urma ca Marea Britanie să se ocupe de procedurile necesare pentru reinstalarea controlului vamal la frontiere. Miza negocierilor este mare, de aceea fiecare parte aşteaptă ca cealaltă să facă unele concesii. Situaţia seamănă cu acel joc american în care două maşini pornesc una către cealaltă cu mare viteză şi pierde cel care trage prima dată de volan.

Deşi termenul stabilit pentru negocieri a fost depăşit, s-ar putea ca delegaţia de negociere a UE să meargă la Londra chiar în această săptămână – scrie BBC.

Negocierile s-au încheiat, negocierile continuă

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020, la trei ani şi jumătate după referendumul care a decis Brexit-ul. Prin acest act însă nu s-a soluţionat, ci doar s-au amânat problemele cele mai sensibile legate de încetarea calităţii de membru a Marii Britanii în Uniunea Europeană. Acestea sunt legate de interesele economice şi comerciale ale părţilor. Acest pachet de probleme a fost transferat către un acord comercial, care trebuie să fie încheiat până în 31 decembrie, când va expira perioada de tranziţie în care, din punct de vedere economic şi comercial Marea Britanie încă este membră a UE. Un acord comercial similar cu alte ţări pentru UE a durat mai mulţi ani. Chiar şi acordul Brexit a prevăzut posibilitatea ca termenul de 11 luni să fie prelungit, însă Boris Johnson a declarat de mai multe ori, că în niciun caz nu vor uza de această posibilitate. Ultima rundă de negocieri a avut loc la începutul lunii octombrie, însă poziţiile părţilor în problemele cele mai importante nu s-au apropiat, chiar dacă au existat declaraţii mai optimiste.

Care sunt punctele cele mai discutate ale acordului?

Interesul Londrei ar fi să aibă acces în condiţii cât mai avantajoase la piaţa UE, care numără 450 milioane de oameni, dar să nu fie obligată să respecte reglementările interne ale comunităţii europene. Johnson a invocat precedentul creat prin semnarea acordului de comerţ liber între Canada şi UE – scrie BBC. Contraargumentul UE este că britanicii nu pot alege doar ceea ce le convine din calitatea de membru UE şi să lase respectarea obligaţiilor pe seama celorlalţi.

Aceste puncte problematice sunt:

• Condiţii concurenţiale egale. Uniunea Europeană vrea să evite ca britanicii să beneficieze de un avantaj prin stabilirea pentru ei a unor condiţii mai relaxate decât ţările membre UE. Bruxelles-ul nu vrea să accepte intrarea pe piaţa europeană a unui „Singapore european” care ar avea avantaje faţă de competitori europeni. Ca atare UE vrea ca Marea Britanie să păstreze în legislaţia sa internă acelaşi prevederi care sunt valabile în UE în ceea ce priveşte drepturile angajaţilor, reglementări privind protecţia mediului şi mai ales în ceea ce priveşte sprijinul de stat acordat firmelor. Londra însă spune că esenţa Brexitului este tocmai ideea suveranităţii, de aceea nu pot accepta ca dreptul parlamentului şi guvernului Marii Britanii să fie restricţionat.
• O problemă şi mai mare o reprezintă pescuitul. Regatul Unit doreşte să păstreze accesul nelimitat pe piaţa UE unde exportă 75% din exportul său de peşte, însă ţările membre ale UE – în special Franţa, Olanda şi Belgia vor să rămână în vigoare situaţia actuală în care pot pescui fără nicio îngrădire pe apele teritoriale britanice, de unde provine 42% din producţia lor de peşte. În prezent politica pescuitului este unică în toată UE şi din această cauză există mari dispute. În campania Brexit din anul 2016 problema pescuitului a fost un argument forte al celor care doreau să iasă din UE şi acum nu vor ca promisiunea făcută electoratului să nu fie respectată. Pe de altă, parte nici preşedintele francez Emmanuel Macron nu vrea să rişte să aibă probleme interne pentru că a cedat dreptul pescarilor francezi de a mai pescui în ape britanice tocmai acum, când din cauza pandemiei, economia Franţei şi aşa se confruntă cu dificultăţi.
• A treia problemă o constituie garanţiile privind respectarea celor prevăzute în acord şi instanţa competentă să soluţioneze eventualele procese dintre părţi. Poziţia Uniunii Europene a devenit şi mai inflexibilă în această problemă după ce guvernul britanic la începutul lunii septembrie a înaintat un proiect de lege care prevede că Regatul Unit practic ar putea să modifice unilateral obligaţiile economice ale Londrei, ceea ce ar însemna ca un acord internaţional să poate fi modificat prin voinţa unilaterală a uneia dintre părţi. Acest proiect de lege a fost intens criticat chiar şi de către unii deputaţi ai Partidului Conservator aflat la guvernare.

Și-au transmis reciproc mesajul că celălalt trebuie să cedeze

Summit-ul UE care s-a încheiat vineri este considerat un punct de referinţă în negocieri pentru că Boris Johnson a declarat că data de 15 octombrie este deadline-ul până când acordul trebuie încheiat, iar dacă acest lucru nu se va reuşi, atunci trebuie declanşate procedurile pentru varianta no deal ca întreprinzătorii să aibă timp până la sfârşitul anului să se pregătească pentru condiţiile noi de comerţ cu UE. Încă de la începutul lunii era clar că la summit nu se putea aştepta la o schimbare semnificativă a poziţiei UE. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier i-a informat pe şefii de stat şi de guverne ai ţărilor membre despre starea negocierilor. Reprezentanţii ţărilor membre au fost de acord că părţile trebuie să încheie un acord acceptabil pentru fiecare, dar în acelaşi timp au solicitat  Comisiei Europene să se pregătească pentru scenariul no deal – scrie site-ul oficial al Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel a declarat că UE doreşte să încheie un acord comercial, dar nu cu orice preţ.

Britanicii au obiectat faptul că din declaraţia finală a celor 27 a fost scos pasajul potrivit căruia vor lucra „cu forţe intense” pentru realizarea înţelegerii – scrie BBC. Negociatorul şef al guvernului britanic, David Frost a declarat că pentru Londra este inacceptabilă opinia liderilor UE potrivit căreia britanicii ar trebui să facă primul pas pe calea compromisului. La nivelul declaraţiilor poziţia UE a fost oarecum nuanţată de cancelarul german Angela Merkel, care a declarat că ambele părţi ar trebui să cedeze, dar fără să renunţe la interesele lor proprii – scrie The Guardian. Barnier a spus că delegaţia UE este pregătită să accelereze negocierile şi este dispusă să se deplaseze la Londra în săptămâna următoare (care a devenit săptămâna în curs) pentru continuarea tratativelor.

Reacţia lui Boris Johnson la poziţia UE a fost că Bruxelles-ul ar dori să controleze legislaţia naţională britanică, ceea ce este inacceptabil pentru Londra şi în această situaţie este de preferat să se pregătească de „o relaţie de tip australian”, adică fără acord comercial bilateral comerţul s-ar desfăşura pe baza reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO) – scrie MTI.

BBC însă este de părere că în ciuda declaraţiilor dure, părţile până la urmă vor da mâna pentru că o soluţie no deal nu ar fi bună pentru niciuna din părţi, dar prejudicii mai mari ar cauza Marii Britanii.

Székely Ervin, RADOR