Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 în întreaga lume a depăşit pragul de 40 de milioane, a contabilizat Universitatea americană Johns Hopkins, citată de presa internațională, cu precizarea că jumătate din numărul global de infectări se înregistrează în Statele Unite, India şi Brazilia. În Europa sunt introduse măsuri mai stricte pentru gestionarea celui de al doilea val al pandemiei, consemnează The Guardian, iar La Libre Belgique adaugă că Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că recrudescența coronavirusului în Europa înseamnă că secțiile de terapie intensivă din multe orașe sunt pe cale să fie supraaglomerate în câteva săptămâni. În SUA, două vaccinuri ar putea fi gata pentru autorizare în noiembrie, marcând un record de viteză în dezvoltarea acestora, notează Le Figaro. Președintele american Donald Trump spera ca această salvare să vină înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, dar industria farmaceutică a temporizat procesul, la cererea autorităților sanitare, completează ziarul francez. O campanie de vaccinare masivă contra coronavirusului se va derula, în lunile următoare, la Moscova, deși vaccinul rusesc se confruntă cu numeroase critici la nivel internațional, scrie Le Vif. În estul Chinei, la Jiaxing, sute de persoane stau la coadă în fața spitalului pentru a primi un vaccin experimental anti-COVID, deși există îngrijorări privind posibilele efecte adverse ale acestuia, adaugă The Global Times.
China întrece SUA ca primă economie majoră care își revine după impactul pandemiei, titrează Newsweek. Ținând răspândirea coronavirusului sub control, exporturile chineze au crescut, autoritățile locale chineze se angajează într-o serie de proiecte de construcții, iar consumul dă semne de revenire, completează The New York Times. În același timp, Europa este pe cale să repete greșelile de politică fiscală pe care le-a mai făcut în trecut, planificând o reducere a deficitelor bugetare într-un moment nepotrivit, constată Financial Times. Multe state membre încă pariază pe o redresare intensă în 2021, dar puține înțeleg că, deși acordul politic european din vară pentru fondul de redresare se poate dovedi un punct de cotitură pentru federalismul fiscal european, acesta nu va trata singur amploarea șocului economic generat de pandemie, crede Financial Times.
Într-un interviu pentru Le Monde, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, îndeamnă guvernele UE să nu-și retragă prea curând susținerea pentru economie. Este crucial, afirmă Lagarde în ziarul francez, ca planul european de relansare de 750 de milliarde de euro să fie un succes, iar obiectivul de distribuire a banilor la începutul anului viitor să fie respectat. Fără această țintă, dacă ne pierdem într-un labirint administrativ și nu irigăm economia reală, vom rata o ocazie istorcă de a schimba situația, a subliniat Lagarde în Le Monde. Dincolo de implicațiile imediate ale crizei sanitare fără precedent prin care trecem, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, CSIS, avertizează cu privire la riscurile pe termen mediu asupra bugetelor europene de apărare. Cu o explozie a datoriilor publice, care va pune presiune pe reducerea cheltuielilor publice în anii următori, și o schimbare a percepției privind amenințările, care va duce la reconfigurarea priorităților în politicile publice, cheltuielile militare ale Europei ar putea primi o lovitură majoră, la zece ani după criza financiară globală, opinează Centrul pentru Studii Strategice şi Internaționale.
Găzduită anul acesta de Estonia și desfășurată preponderent virtual, reuniunea Inițiativei celor Trei Mări, din care face parte și România, caută modalități de a crește nivelul de trai, într-o parte a Europei în care nu au fost atinse încă nivelurile din vest, scrie Euronews. În ampla bătălie geopolitică pentru influență, purtată în regiunea Mării Baltice, Mării Adriatice și Mării Negre, sumele vaste angajate de SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări vin pe măsură ce China investește în altă parte a Balcanilor, analizează Euronews. Momentan, americanii au cărţi bune în mână, crede Deutsche Welle, fiindcă Europa Centrală şi de Est ia distanţă faţă de China, pe măsură ce pandemia de coronavirus arată cât de riscantă e mutarea producţiei în Asia şi cât de instabile au devenit lanţurile de aprovizionare. Dar nu numai SUA au recunoscut potenţialul Iniţiativei celor Trei Mări, menționează Deutsche Welle și amintește că, după ce preşedintele Donald Trump a vizitat reuniunea Iniţiativei celor Trei Mări, de la Varşovia, un an mai târziu, la reuniunea de la Bucureşti, ministrul german de externe a propus chiar includerea Germaniei în acest proiect.
(Cristina Zaharia)
